Conform evaluarilor Comisiei Europene, in Uniunea Europeana se pierd anual 450.000 de locuri de munca din cauza insolvabilitatii. Aproximativ 60% dintre intreprinderile europene au probleme de lichiditate, din cauza platilor intarziate, care ating valoarea de 340 miliarde de euro, mai mult decat dublul bugetului total al Uniunii Europene din 2012, de 147 miliarde de euro.

Ultimele cifre din Indexul European de Plata estimeaza ca un procent de 6,1% din cifra totala de afaceri va fi pierdut in Romania in acest an ca efect al intarzierii in efectuarea platilor. Durata medie estimata a platilor in 2013 este de 33 de zile, pentru tranzactiile intre intreprinderi, si de 45 de zile, pentru tranzactiile intre autoritatile publice si intreprinderi. Pentru a stopa acest fenomen la nivelul Uniunii Europene, a fost adoptata Directiva 2011/7/UE privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale. Directiva se aplica atat raporturilor intre operatorii economici (intreprinderi), cat si raporturilor dintre acestea si autoritatile publice.

Cu aceasta ocazie, Directoratul-General al Comisiei Europene pentru Intreprinderi si Industrie a organizat recent un seminar despre problema platilor intarziate si despre modul in care noua Directiva Europeana (2011/7/EU) isi propune sa o rezolve. Iata ce au raspuns speakerii europeni prezenti in Romania la intrebarile adresate de Wall-Street.ro:

Care a fost volumul total al intarzierilor la plata in spatiul comunitar in 2012 si in T1 din 2013?

Madeleine Bosch, group marketing manager, Intrum Justita: In 2012 si primul trimestru din 2013, o pondere de 52% din totalul platilor pentru bunuri si servicii au fost efectuate intr-un interval de 30 de zile, in timp ce 30% au fost realizate intre 30 si 90 de zile, iar pentru 18% au fost necesare mai mult de 90 de zile. Desi exista variatii puternice in ceea ce priveste obisnuinta de plata intre tari, la nivel general in spatiul comunitar se observa o tendinta de scadere a perioadei de intarziere in primul trimestru din acest an fata de 2012. Evolutia pozitiva din dreptul consumatorilor (vezi tabel) se datoreaza in principal reducerii zilelor contractuale de plata.


Reprezinta intarzierea in efectuarea platilor o problema si in Romania? Cum s-a manifestat aceasta problema ca impact in afacerile companiilor?

Claudia Rosianu (foto dreapta), Late Payment National Expert: In principiu, o perspectiva exacta a fenomenului de intarziere a efectuarii platilor in Romania si impactul acesteia asupra mediului de afaceri poate fi oferita de catre ministrul pentru IMM-uri.

Din punctul de vedere al Ministerului Justitiei, o disciplina contractuala sanatos reprezinta un factor-cheie in orice relatie de afaceri de succes. Suntem increzatori ca legislatia aflata in competenta Ministerului, si ma refer aici in special la noile Coduri in materie civila (noul Cod civil si Codul de procedura civila), vor contribui la imbunatatirea culturii de afaceri si a practicii de plata in Romania, prin stabilirea de norme clare si flexibile pentru partenerii contractuali, astfel incat sa se previna deviatii contractuale si pentru a asigura o protectie adecvata a jucatorului mai slab.

Este evident, de asemenea, mai ales in lumina crizei financiare din ultimii ani, ca in ciuda legislatiei in vigoare, situatia platilor intarziere nu a fost atenuata in mod semnificativ. Sectorului micro-afacerilor, care a fost cel mai vulnerabil in perioada de criza, s-a confruntat in special cu retinerea la sursa a platilor de la partenerii lor contractuali, indiferent dac acestia din urma erau corporatii private sau autoritati de stat. Termenele lungi de plata pot creste substantial costurile unei firme, ceea ce duce la constrangeri financiare serioase si, in multe cazuri, la insolventa.

Care sunt efectele negative asupra lichiditatilor si asupra gestiunii financiare a intreprinderilor ca rezultat al intarzierii in efectuarea platilor?

Claudia Rosianu: Putem spune ca o practica de plata rudimentara este de natura sa genereze un comportament deviant in economie si este nevoie de de o accelerare a platilor in special in baza contracteore de achizitii publice. Dar, asa cum au aratat rapoartele MCV, Romania a facut progrese semnificative in lupta impotriva coruptiei si reconstruieste credibilitatea in jurul autoritatilor statului. Strategia Natională Anticoruptie reprezinta un angajament ferm asumat public al Guvernului roman de a identifica in prealabil si de a elimina in timp util premisele pentru ca fapte de coruptie sa apara, precum si sa asigure stabilitatea cadrului institutional si legislativ anticoruptie si sa asigure resurse adecvate pentru o eficienta functionare a institutiilor publice in slujba cetateanului.

Idaira Robayna Alfonso, Legal Officer, Directorate-General for Enterprise and Industry: Multe plati din cadrul tranzactiilor comerciale intre intreprinderi sau intre intreprinderi si autoritatile publice sunt facute mult mai tarziu decat a fost stabilit desi marfurile ori serviciile sunt deja livrate, respectiv prestate. Acest lucru este foarte costisitor pentru intreprinderi, deoarece afecteaza negativ lichiditatea si complica gestiunea financiara. Sunt afectate, de asemenea, competitivitatea si rentabilitatea, atunci cand creditorii au nevoie sa obtina finantari externe datorita intarzierilor.

Riscul unor astfel de efecte negative creste in mod considerabil in perioadele de incetinire a cresterii economice, cand accesul la finantare este mai dificil. Cele mai afectate de riscul de lichiditate sunt intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), care reprezinta forta vie a economiei europene, asigurand doua din trei locuri de munca in UE si serveste ca o forta motrice pentru crestere. Realitatea de astazi pentru intreprinderile europene, si in special pentru IMM-uri, este ca platile sunt uneori atat de tarziu efectuate astfel incat trebuie sa-si declare insolventa, cauzand efecte in lantul de distributie si implicit mai mult somaj. Ca urmare, intreaga economie europeana este afectata negativ.

Cum s-a propagat o astfel de practica in mediul de afaceri, in contextul in care efectuarea cu intarziere a platii este deseori vazuta de multi ca o practica acceptabila?

Idaira Robayna Alfonso: Nu as putea spune mai bine: intarzierile la plata pentru bunuri si servicii vandute sau prestate a devenit o practica usuala si in unele tari sunt percepute drept o parte a culturii de business. Realitatea de astazi pentru afacerile europene este ca plata cu intarziere a facturilor duce la faliment, provocand mai mult somaj. Ca urmare, intreaga economie europeana este afectata negativ. Nu avem nevoie de mai mult!

Citeste si:

Situatia, insa, variaza semnificativ de la o tara la alta, (de exemplu, este nevoie de o medie de 27 zile pentru tranzactiile business to business in Finlanda, comparativ cu media din Romania). Acestea fiind spuse, este bine de a aborda intarzierile la nivelul UE, deoarece aceasta problema, prezenta mai mult in partea de sud a pietei interne va afecta in cele din urma si partea centrala sau de nord.

Mediul de afaceri este una, dar ce anume se poate face in cazul relatiei dintre companii si autoritatile publice, unde termenele de plata se prelungesc uneori inadmisibil de mult?

Idaira Robayna Alfonso: Este trist ca trebuie sa spun faptul ca autoritatile publice reprezinta categoria celor mai rai platnici din UE. Majoritatea intarzierilor nu reprezinta insa decat o proasta organizare. Sectorul public isi plateste facturile, in medie, dupa 65 de zile, cu aproximativ 13 zile mai tarziu decat sectorul privat. Cu toate acestea, in unele sectoare (sanatate, constructii) din anumite state membre, facturile sunt adesea decontate dupa mai mult de sase luni.

Administratiile publice ar trebui sa conduca prin puterea exemplului! Acesta este motivul pentru care noile norme adoptate in 2011 si aflate deja in vigoare incepand cu 16 martie 2013 vor motiva puternic acele autoritati publice care sunt rai platitori, pentru a moderniza sistemele de management.

In special noua directiva 2011/7/EU, care a fost lansata de catre vicepresedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani in martie 2013, stabileste ca autoritatile publice trebuie sa plateasca pentru bunurile si serviciile pe care le achizitioneaza in termen de 30 de zile calendaristice sau, in circumstante exceptionale, in termen de 60 de zile calendaristice. Datorita acestei masuri o lichiditate suplimentara in jurul valorii de 180 de miliarde de euro va fi disponibila pentru intreprinderi. Astfel, din 16 martie 2013 autoritatile publice din Uniunea Europeana nu mai au posibilitatea de a prelungi termenele de plata si vor trebui sa respecte termenul de plata stabilit de Directiva.

Directiva 7/2011 a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 72/2013. Pot fi sumarizate noile prevederi intr-o serie de aspecte concrete ce vor fi aplicate?

Claudia Rosianu: Noua legislatie isi propune consolidarea disciplinei contractuale prin furnizarea de norme mai stricte si mai extinse care reglementeaza contractele incheiate intre societati si intre acestea din urma si autoritatile publice. Legea 72/2013 se ocupa cu termenele de plata si dobanda in caz de intarziere, protectia creditorului prin limitarea puterilor partii contractuale mai puternice si crearea unor mecanisme de implicare a organizatiilor de afaceri in promovarea "platilor la timp".

Un aspect foarte important este faptul ca noua procedura pentru eliberarea unui titlu executoriu a fost redusa la 45 de zile, care este aproape jumatate din timpul necesar inainte de intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila.

Idaira Robayna Alfonso: Directiva 2011/7/UE privind combaterea intarzierilor la efectuarea platilor in tranzactii comerciale care a fost lansata de catre vicepresedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, a abrogat Directiva 2000/35/CE, cu efect de la 16 martie 2013. In ceea ce priveste contractele incheiate inainte de 16 martie este la latitudinea fiecarui stat daca aceste contracte sunt acoperite sau nu de noile reguli. Transpunerea masurilor in Romania a intrat in vigoare la 3 aprilie 2013, iar Guvernul roman a decis ca noile reguli nu vor avea efect retroactiv. Directiva contine urmatoarele noi masuri:

• Armonizarea termenelor de plata in cazul autoritatilor publice in relatia cu intreprinderile. Autoritatile publice trebuie sa plateasca pentru bunurile si serviciile pe care le achizitioneaza in termen de 30 de zile sau, in circumstante excepționale, in termen de 60 de zile.

• Libertatea contractuala in tranzactiile comerciale de afaceri. Companiile trebuie sa-si achite facturile in termen de 60 zile, cu exceptia cazului in care convin altfel in mod expres si in cazul in care tranzactia nu este extrem de inechitabila.

• Intreprinderile detin in mod automat dreptul de a pretinde plata dobanzilor penalizatoare pentru intarziere si au, de asemenea, posibilitatea de a obtine o suma minima fixa de 40 de euro drept compensatie in contul costurilor suportate cu recuperarea creantelor. Ei pot cere despagubiri pentru toate costurile restante.

• Rata legala a dobanzii pentru plati intarziate ar trebui sa crească la cel putin 8 puncte procentuale peste referinta stabilita de Banca Centrala Europeana. Autoritatile publice nu au voie sa stabileasca o rata a dobanzii de intarziere la plata mai redusa.

• Intreprinderile pot contesta termenii si practicile extrem de inechitabile mai usor in fata instantei naționale. De exemplu, excluderea dreptului de a percepe dobanzi penalizatoare pentru intarzierea efectuarii platilor este considerata intotdeauna ca fiind extrem de inechitabila.