"Sper ca in acest acord cu FMI-ul sa fie introdusa si o obligatia pentru a imbunatati legea insolventei, pentru ca nici agentii economici sa nu abuzeze de acesta lege", a spus Georgescu la intalnirea "Mugur Isarescu si invitatii sai", anunta Mediafax.

De altfel, BNR a fost un aparator al sistemului bancar in toate initiativele legislative privind protectia clientilor individuali ai bancilor, pornind de la OUG 50/2010 pana la armonizarea legislatiei interne cu prevederile directivelor europene privind procesele colective ale consumatorilor impotriva clauzelor abuzive din contractele furnizorilor de servicii.

Mai mult, BNR a convins Fondul Monetar International sa solicite guvernului in perioada ultimelor doua acorduri sa nu promoveze legea insolventei personale, in ciuda faptului ca institutia internationala chiar a recomandat introducerea acestei legislatii in alte state din regiune.

Probelema a fost abordata mai putin direct si de guvernatorul BNR Mugur Isarecu care a aratat ca procesul de dezintermediere derulat in prezent este normal, "cand ai ajuns cu datoriile pana la lift", un proces aproape natural, iar cei care au luat imprumuturi trebuie sa-si plateasca datoriile.

"Doar nu vrem sa trecem la maniera lui Mihai Viteazu de a plati datoriile, ii prindem pe creditori si le dam foc. Dezintermedierea este un proces normal, dar dureros. Ai ajuns la un alt nivel de creditare si asta e regula de baza a creditului, nu iertaciunea. Daca mai gandeste cineva la vreo lege de iertaciuni si muraturi in societatea romaneasca, cred ca opinia publica trebuie sa ia pozitie", a spus guvernatorul BNR.

El spune ca legi de asa-zisa amnistie a debitorilor nu reprezinta o solutie, aratand ca in prezent bancile deruleaza restructurari ale debitorilor, care au loc, pe baze individuale, si care ar trebui sa continue in aceasta formula.
"Exista norme intelepte, echilibrate si echilibrante de a aborda un client care are probleme financiare, dar nu printr-o iertaciune generala, pentru ca principiul de baza, legalitatea, domnia legii ar fi atacate aici", a mai comentat Isarescu.

In urma cu o luna, Isarescu a declarat ca ca studiul realizat de banca centrala privind clauzele abuzive din contractele bancilor releva un "impact major" asupra sistemului bancar si a deponentilor, acestia din urma trebuind sa fie protejati in locul debitorilor care dau in judecata bancile.

"Intr-adevar, este posibil ca si debitorii, cei care au luat credite, in anumite cazuri sa aiba dreptate, suntem pentru o abordare de la caz la caz, uneori si in instanta. Dar foarte important este sa stii ca daca ai 200.000-400.000 de debitori care urmaresc, cu ajutorul avocatilor, anumite usurari in ceea ce priveste creditele, sa stii ca in partea cealalta ai 6-7 milioane de deponenti. Si atunci cand impactul asupra sistemului bancar este major, cei care pot sa fie afectati sunt cei 6-7 milioane, sunt tot romani, sunt oameni care au avut incredere in sistemul bancar si tin acolo economisirile", a spus atunci Isarescu.

In discutia de miercuri de la BNR, Florin Georgescu a facut apel la argumente similare, afirmand ca firmele, cu ajutorul marilor case de avocatura sau a practicienilor in insolventa, isi declara foarte usor insolventa si astfel pagubesc bancile de sume importante.

Citeste si:

"Este o mare problema cu legea insolventei societatilor comerciale. Deci, Societatile comerciale iau, se duc in insolventa, e permisiva, exista anumite paternuri, case de avocatura celebre, care-i invata cum sa fenteze bancile. Pai atunci bancile mai au incredere in dumnealor, mai ales ca bilanturile nu arata foarte bine? Pai hai sa privim lucrurile, ca sunt multe lucruri de natura procedural administrativa care trebuie judecate per-ansamblu", a sustinut Gerogescu.

Posibilitatea denuntarii clauzelor abuzive din contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicata din luna iulie, a fost din nou amanata de catre autoritati, de data aceasta pana in luna octombrie, dupa ce Guvernul a fost informat ca bancile ar pierde peste 1 mld euro.

Amanarea a fost operata de aceasta data in Parlament, de catre deputati, la votarea proiectului de lege pentru punerea in aplicare a Codului de procedura civila.

La inceputul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanta de urgenta aprobata in ultima zi inaintea vacantei parlamentare, cand mai putea emite astfel de ordonante, ca articolul din Codul de procedura civila care ofera posibilitatea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) sau asociatiilor de protectie a consumatorilor sa denunte in instanta clauzele abuzive si sa le elimine din toate contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, sa fie amanat pana la 1 iulie 2013.

Miza proceselor colective rezida in faptul ca bancile vor fi obligate, odata cu introducerea in noul Cod Civil a acestui tip de procese, sa modifice in toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instante printr-un astfel de litigiu.

Simularea BNR a avut in vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instantele de judecata, inclusiv in conditiile in care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu intelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori prevede ca pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeste negocierea.

Institutiile de credit, sprijinite de BNR, sustin ca procesele colective impotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea sa aiba cale de atac la Inalta Curte de Justitie si Casatie, ca o exceptie de la lege, pentru ca deciziile in astfel de spete privesc o masa larga de populatie.

Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma sa aiba ca prima instanta Tribunalul, iar sentinta definitiva sa fie pronuntata de Curtile de Apel.

In cazul in care Guevrnul ar accepta sa legifereze o exceptie in acest sens, prevederea nu ar putea viza doar bancile, ci toate procesele intre consumatori si furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de masura ar putea aduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie mii de procese intre populatie si furnizori de electricitate, telefonie, sau apa si canalizare.