Directorii de strategie ai bancilor spun ca, periodic, se fac studii pentru a vedea ce sanse ar avea un produs nou lansat pe piata. „Comandam circa doua asemenea studii pe an. Testam clientii pentru a vedea ce sanse are un produs nou. Daca feedback- ul este pozitiv, intra in functiune echipa de marketing, care „ambaleaza” produsul si il scoate pe piata.

De regula, orice produs nou are o perioada in care piata il priveste cu rezerva, dupa care urmeaza intervalul in care numarul clientilor cunoaste o curba exponentiala. De pilda, la cardul de consum „Vivere”, succesul a fost mult peste astepta rile noastre. Pentru a intra in posesia lui se facuse la un moment dat o lista de asteptare, care presupunea doua luni pina la primirea lui efectiva”, ne-au declarat responsabilii cu noile produse din cadrul BRD. Nu toate produsele au insa succesul scontat, chiar daca feed-backul este incurajator. Unul din cazurile in care succesul se lasa inca asteptat este „pariul pe curs”. Practic, cei care opteaza pentru noul instrument financiar merg la banca si pariaza ca in urmatoarea luna, de pilda, cursul euro va ajunge la 3,70 RON.

In cazul in care aceasta valoare este atinsa cel putin o data in perioada pentru care s-a facut pariul, banca va plati dobinda dubla celei oferite la depozitul standard. Adica, pentru loc de 4,5 la suta, banca va plati 9 la suta pe cei 50.000 de euro. In cazul in care clientul s-a inselat si cursul nu va atinge nivelul prognozat, banca va plati totusi o dobinda, dar mai mica decit cea standard. Cistigul in aceste instrumente financiare derivate provine, asadar, fie din exercitarea optiunii, fie din dobinda minima garantata de banca. Depozitele structurate cu optiuni pe cursul de schimb valutar functioneaza cu succes in mai toate tarile esteuropene si permit deponentilor sa-si imbunatateasca randamentul potential, cu un risc mai ridicat comparativ cu produsele de economisire standard.

Citeste si:

Desi a fost lansat cu mare pompa in urma cu nici un an de citeva banci – Raiffeisen a fost prima banca romåneasca la care se putea „juca” pe curs – noul produs nu a incintat clientii din citeva motive. Primul ar fi ca majoritatea bancilor care permit pariul pe curs a impus sume minime consistente, care nu sint la indemina oricarui romån (la Raiffeisen, suma minima este de 50.000 de euro). Un alt motiv este acela ca, neavind o cultura bancara solida si „fripti” cu citeva scandaluri bancare – vezi banca Agricola, Bancorex etc. – romånii sufla acum si in iaurt, cind vine vorba de produse bancare noi. Iar al treilea motiv este ca, indiferent de suma cu care se mizeaza, produsul este unul de tip economisire. Care economisire in Romånia, este la pamint.

Potrivit unor surse din sistemul bancar, piata acestor opera- tiuni poate atinge in Romånia nivelul a peste 200 de milioane de euro pe an. James Stewart, vicepresedinte Raiffeisen Bank, a declarat ca, pe masura ce romånii se vor orienta in numar mai ridicat spre acest tip de depozite, suma minima necesara va fi redusa. „Am ajuns la acest nivel al sumei minime – echivalentul a 50.000 de euro – pentru a selecta clientela. Noi tre- buie sa ne asiguram ca riscul este inteles. Clientii cu venituri reduse nu se califica pentru moment”, a mai spus Stewart. Cu toate avantajele, numarul celor care joaca la risc cu cursul euro/leu este mai mic de 10.000 in toata tara, spun bancheri din cadrul Bancii Nationale a Romåniei. „Romånii au acum o foame uriasa de bani. De la aspiratoare si pina la masini Mercedes, romånul s-ar imprumuta la banci pentru orice. Nu de instrumente sofisticate pare sa ii arda lui acum. Iar bancile stiu asta si incearca orice pentru a imprumuta bani cu dobinzile cu care ii imprumuta.

Cea mai recenta gaselnita este extinderea continua a maturitatii creditelor acordate populatiei, ca urmare a dezvoltarii fara precedenta creditului pentru achizitionare de bunuri de folosinta indelungata. Segmentul creditelor cu scadente de peste 5 ani inregistreaza o evolutie foarte rapida, dar ea este mai degraba artificiala, fiind de fapt una din solutiile bancilor pentru eludarea masurilor impuse de BNR pentru limitarea serviciului datoriei populatiei in functie de venitul disponibil”, ne-au declarat surse din cadrul Bancii Centrale. Cine se uita pe ofertele pe Internet ale bancilor straine, va constata cu usurinta produse de care la noi inca nu s-a auzit. De la creditul - cos, care inghite mai multe credite intr-unul singur, pina la creditul oferit batrinilor ramasi singuri, care lasa la moarte casa in proprietatea bancii creditoare, piata bancara din Vest este cu mult inaintea celei romånesti. Cum aderarea la structurile europene va permite bancilor din Vest invadarea pietei romånesti, este de inteles de ce bancile se grabesc in a lansa produse care mai de care mai sofisticate, pentru a nu fi prinse pe picior gresit dupa 2007. „Dar asa cum produsele noastre nu au succes, credeti ca ale altora vor avea?”, se intreaba retoric, analistii pietei bancare.