In actualul context economic si demografic, pensia privata este una dintre cele mai importante decizii financiare luata in timpul vietii si afecteaza veniturile din perioada activa, pana la pensionare, eventual pe mai multe decenii. Ceea ce deranjeaza in Europa este insa ca pensiile private au devenit pusculita personala a statelor risipitoare.
Au trecut cinci ani de la colapsul Lehman Brothers, care a marcat startul crizei financiare globale, iar umbra recesiunii economice este departe de a fi trecut. In toata regiunea Europei, pensiile private au devenit o "unealta" pentru politicienii care doresc sa reduca presiunea exercitata de finantele publice devenite nesustenabile in ultimii ani, pentru a tine in frau cheltuielile si de a gestiona datoria excesiva acumulata, in stil de "hei-rup", dupa perioada de criza.
Prin urmare, aceleasi guverne, care incurajeaza de altfel prin campanii publice sau forteaza populatia sa participe la schemele de pensii private - cu scopul de reduce presiunea demografica a ritmului de imbatranire - nu s-au sfiit, de asemenea, sa-si bage mainile pana la cot in sacul cu bani.
Modelul polonez, de (ne)urmat
Ultimul exemplu, in acest sens, este reprezentat de cel al guvernului polonez care a anuntat de curand ca va "confisca" mai mult de jumtate de activele detinute de fondurile de pensii domestice. Ministrul polonez de finante, Jacek Rostowski, a propus la sfarsitul lunii iunie reducerea rolului fondurilor de pensii private prin plasarea unor active din portofoliul acestora intr-un vehicul national de investitii, o reforma menita sa diminueze datoria publica. Astfel, guvernul va "transfera" toate titlurile de stat poloneze detinute de cei 14 administratori de pensii private intr-un vehicul de pensii de stat.
Citeste si:
Aceasta decizie va reduce datoria nationala a Poloniei la 49,9% din Produsul Intern Brut (PIB), nivel imediat sub cel care permite o noua emisiune de titluri de stat. Altfel spus: datorii noi, la datorii mai vechi. Fondurile de pensii private poloneze detin active in valoare totala de 280 miliarde de zloti (aproximativ 84,45 miliarde de dolari), echivalentul a o cincime din productia economica a Poloniei.
Acestea sunt vazute drept motorul care a generat cresterea Bursei din Varsovia din ultimul deceniu, o buna parte din banii fondurilor fiind investiti in actiuni noi care veneau in piata poloneza. In prezent, nu este clar daca guvernul polonez va decide sa reduca si nivelul maxim de investitii pe care fondurile le pot face pe bursa, insa daca se va intampla nivelul de cerere din piata va fi puternic lovit.
O alta optiune propusa de Guvernul de la Varsovia este ca participantii la fondurile de pensii private sa decida daca vor sa mai ramana in sistemul privat sau daca se transfera in sistemul de stat.
Citeste si:
Polonia era restrictionata de a mai emite bonduri odata ce rata datoriei in PIB depasea 50%, astfel incat politicienii au trebuit sa caute modalitati inedite si creative de a manipula intr-un fel nivelul datoriei nationale. Prin preluarea obligatiunilor de la fondurile de pensii in proprietate publica, acestea au trecut din pasiv in active. Indirect, guvernul a decis sa treaca presiunea costurilor asupra generatiilor viitoare, decat sa se confrunte in prezent cu aceste constrangeri financiare.
Polonia are un sistem de pensii hibrid. Participantii la sistem si statul sunt obligati sa plateasca contributii atat intr-un vehicul investitional de stat, cunoscut sub numele de ZUS, cat si in fonduri private. Printre actorii implicati in sistemul de pensii private se numara ING, Aviva, Allianz si AXA.
Precedentul Ungaria, Irlanda, Franta, Portugalia...
La inceputul lui 2011, guvernul de la Budapesta a nationalizat, de asemenea, fondurile economisite incepand cu 1998 de 3 milioane de maghiari in cadrul fondurilor de pensii private obligatorii, rezultand un transfer de active de 10 miliarde de euro de la aceste fonduri catre bugetul de stat.
Citeste si:
Doar 100.000 de clienti ai Pilonului II au decis sa isi pastreze conturile personale din acest sistem si sa continue sa contribuie la el, ei avand impreuna active de circa un miliard de euro. Nationalizarea nu a fost insa corecta, intrucat Guvernul a impus cerinte administrative foarte greu de respectat celor care doreau sa ramana cu pensia privata, legea adoptata atunci prevazand chiar ca cei care nu isi cedeaza de buna voie economiile private pentru pensie nu vor mai beneficia niciodata de pensie de la stat, desi vor continua sa contribuie la sistemul public de pensii.
Dar pensiile private reprezinta un Prozac financiar pentru foarte multe guverne aflate in impas. De exemplu, in 2009, Irlanda a luat suma de 4,4 miliarde de euro din activele din fondul national de pensii private pentru a salva bancile domestice. In 2010, Portugalia a nationalizat activele de pensii ale Portugal Telecom. In acelasi an, Franta a luat si ea suma de 33 miliarde de euro din fondul national de pensii private. Fiecare exemplu a fost relativ neobservat in afara granitelor tarii respective, dar tendinta este clara: scopul scuza mijloacele.
Citeste si:
Prim-ministrul polonez a justificat decizia draconica sugerand ca vechiul sistem era prea scump si a facut ca datoria publica poloneza sa para mult mai mare decat era in realitate, contribuind astfel la cresterea costurilor de finantare a deficitului si ale fondurilor de pensii de stat. Cert este ca pensiile private au devenit, in general, o pusculita personala pentru politicieni in vremuri dificile - si nu investitiile pe termen lung care ar trebui sa fie. Pe termen lung, aceste decizii ale guvernelor vor afecta puternic in sens negativ propensitatea spre consum a populatiei.
Banca centrala a Poloniei aproba "transferul"
Decizia guvernului polonez de a nationaliza o parte din activele fondurilor de pensii private sunt sustinute si un analist al bancii centrale din Polonia, Anna Zielinska-Glebocka, ce afirma ca acest transfer de active va oferi economiei lesilor un impuls investitional serios. In opinia sa, Polonia nu va ajunge la nivelul potential de crestere economica de 3-4%, de la cel curent de 0,8%, cu exceptia cazului in care cererea interna se va consolida ca principal motor de crestere.
Citeste si:
"Modificarile aduse sistemului de pensii sunt pozitive si creeaza o sansa pentru un impuls economic, pentru un motor de crestere, sub forma de investitii, care sunt foarte importante. Acest lucru va ajuta economia in urmatorii doi ani. Investitiile si cererea de consum sunt esentiale pentru economia poloneza. O economie sanatoasa trebuie sa se bazeze pe cererea interna, nu doar pe exporturi. Din acest punct de vedere modificarile aduse sunt bune", a declarat Zielinska-Glebocka.
In acelasi timp, banca americana de investitii JP Morgan estimeaza ca mai mult de 3,5 miliarde de dolari reprezentand capital strain capitalizat in datoria nationala ar putea iesi de pe piata poloneza, daca diminuarea portofoliilor de pensii private va genera o despreciere a activelor acestora.
Polonia abia evitat recesiunea sfarsitul anului trecut, in urma scaderii increderii consumatorilor si a unei politici bugetare contransa de niveluri ridicate ale datoriei publice si venituri fiscale mai mici. Dar o consolidare a economiei in zona euro si politicile bancii centrale europene, care a rata dobanzii cheie la 2,5%, reprezinta premise serioase pentru o crestere sustenabila. Cele mai recente date arata economia Poloniei a crescut cu 0,8% in al doilea trimestru, comparativ cu aceeasi perioada de anul trecut, si cu 0,3 punte procentuale fata de primul.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
