La polul opus, cei din Giurgiu, Calarasi, Caras-Severin sau Ialomita nu par foarte interesati de serviciile bancare, preferind sa lucreze cu bani cash. Cardul, creditele sau restul produselor bancare li se par absolut neinteresante, dupa cum releva ultimele studii ale Bancii Nationale.

Potrivit documentelor BNR, gradul de penetrare al serviciilor institutiilor de credit este extrem de scazut in cea mai mare parte a tarii, lucru recunoscut de altfel de majoritatea bancherilor. Publicate lunar, datele statistice ale Bancii Nationale cu privire la comportamentul financiar al populatiei, impartite pe judete, se constituie intr-o adevarata harta a utilizarii de catre romåni a serviciilor bancare.

DOAR 400 DE OLTENI AU CARD IN VALUTA

Desi cardul nu mai este de mult un instrument nou si necunoscut, nu toti romånii s-au obisnuit cu plasticul. Astfel, dintr-un total de 7.631.834 carduri active in lei, cele mai putine sint inregistrate in judetele Giurgiu (43.393), Calarasi (43.393) si Tulcea (61.228).

Pe primele locuri, in schimb, se afla municipiul Bucuresti cu aproximativ 1,9 miloane carduri, urmat la mare distanta de Cluj (393.485), Timis (307.453) si Brasov (279.314). In ceea ce priveste cardurile in valuta, statisticile BNR mai releva lucruri aproape socante pentru un cetatean al Europei anului 2006; faptul ca, de exemplu, in Olt exista doar 421 de posesori de astfel de carduri.

Numarul mic al posesorilor de carduri este in strinsa legatura cu nivelul de trai al zonei, spun analistii. „Va dati seama ca un salariat care cistiga 5 milioane de lei pe luna si abia rezista nu isi va face niciodata card”, ne-au declarat surse din cadrul BCR Olt.

BUCURESTENII – CAMPIONI LA ECONOMII SI LA CREDITE IPOTECARE

Citeste si:

In ceea ce priveste economisirea, cifrele BNR vorbesc de la sine si despre nivelul veniturilor, stiut fiind ca sporirea economiilor este strins legata de cresterea salariilor. Astfel, daca in Capitala totalul depozitelor la termen ale populatiei este de aproape 4,5 miliarde RON, iar in Cluj, Brasov, Constanta sau Prahova media este de 600.000 RON, „codasele” Caras-Severin, Giurgiu si Mehedinti de-abia aduna impreuna 319.000 RON.

Discrepanta in ceea ce priveste veniturile populatiei este subliniata si de datele privind imprumuturile pentru locuinte, respectiv numarul si valoarea creditelor ipotecare si imobiliare. Numarul mare de astfel de credite contractate de bucuresteni arata si faptul ca veniturile acestora permit accesul la un credit pentru cumpararea unei locuinte.

SUDUL SI MOLDOVA – CODASII SOLICITANTILOR DE IMPRUMUTURI BANCARE

La polul opus, locuitorii din Ca- larasi, Teleorman sau Botosani „au reusit” sa contracteze credite pentru case si terenuri numai la o treime din cit au contractat locuitorii din Timis. Explicatia consta tot in dimensiunea veniturilor, dar si in cultura bancara precara a locuitorilor din zonele respective.

Potrivit unui studiu al unei companii de consultanta, numai 45% dintre romåni au cunostinta de un furnizor de credite ipotecare, putind indica o institut ie de credit de acest gen. Anul acesta, creditul ipotecar va creste mai repede decit cel de consum, iar imprumuturile in lei isi vor consolida ponderea mai mare decit a celor in valuta. Chiar daca in buzunarele romånilor exista inca destul loc pentru continuarea consumului pe credit si in anii urmatori, teama ca vor ramine fara bunurile cu care gireaza ii indeparteaza pe multi de la aceste instrumente bancare.

„Activele financiare ale populatiei sint in crestere, capacitatea de indatorare este inca buna, cererea de consum este solvabila, iar restantele la plata creditelor sint foarte mici – acestea sint cauzele pentru care procesul de creditare va continua sa creasca in perioada urmatoare“, a afirmat recent si viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.