In timp ce Banca Centrala Europeana (BCE) se pregateste sa faca primul pas spre o uniune bancara - supravegherea centralizata a bancilor din UE - sectorul financiar european este mai fragmentat ca niciodata, se arata intr-o analiza Bloomberg.

Accesul la finantare este "sugrumat" tocmai in acele state care au cea mai mare nevoie de creditare, iar bancile sunt dependente in cea mai mare masura de obligatiunile guvernamentale ale guvernelor din tarile de origine. Testele de stres pregatite de BCE pentru cele mai mari banci din Europa, cu intentia de a consolida increderea investitorilor in sistem, ar putea avea efect contrar, noteaza Mediafax.

Centralizarea supravegherii bancare de pe continent sub umbrela BCE are sanse reduse sa rastoarne trendul de fragmentare a creditarii la nivel national, care a condus la cresterea costurilor de finantare in unele tari si a inrautatit interdependenta nociva dintre guvernele puternic indatorate si bancile din aceleasi tari.

Economisti si actuali sau fosti oficiali ai bancilor centrale considera ca atat timp cat fiecare stat este responsabil pentru costurile asociate salvarii sau inchiderii unei banci aflate in dificultate, guvernele nu vor fi dispuse sa renunte la control.

"Supravegherea nu este de ajuns. Rezolutia centralizata (recapitalizarea sau lichidarea unei banci aflate in dificultate - n.r.) este de asemenea necesara pentru a determina institutiile nationale de supraveghere sa nu mai puna presiune asupra bancilor astfel incat sa nu mai avem o retea fragmentata pe criterii nationale", a declarat pentru Bloomberg, Guntram Wolff, director la compania de cercetare Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

Proiectul uniunii bancare reprezinta raspunsul UE la criza datoriilor din zona euro, care a determinat guvernele sa intervina cu bani publici pentru salvarea bancilor dupa ce au acumulat prea multe credite neperformante. Situatia a fost atat de grava incat supavietuirea monedei euro a fost pusa sub semnul intrebarii pentru o perioada.

BCE a anuntat miercuri metodologia testelor de stres care vor fi deulate in urmatoarele luni, pentru a evalua calitatea activelor bancilor din zona euro, un ultim pas inainte de preluarea atributiilor de supraveghetor unic, undeva in a doua parte a anului viitor. Testele si evaluarile vor fi derulate in trei runde, incepand din noiembrie, si s-ar putea incheia in luna octombrie a anului viitor, dupa care BCE va deveni institutia centrala de supraveghere a bancilor din zona euro si a statelor UE non-euro care doresc sa adere voluntar la noul sistem.

Institutia de la Frankfurt a confirmat miercuri ca testul asupra calitatii activelor bancilor va presupune standarde mai stricte privind ratele de adecvare a capitalului. Astfel, pentru a primi "nota de trecere", bancile ar trebui sa aiba o rata de adecvare a capitalului de cel putin 8%. Mecanismul de evaluare a capitalurilor va fi de asemenea mai strict, in conformitate cu criteriile Basel III.

Evaluarile vizeaza cele mai mari 128 de banci din zona euro.

Criza a determinat bancile din Germania si Franta sa reduca creditarea transfrontaliera si sa evite obligatiunile statelor indatorate de la "periferia" zonei euro - Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania si Italia.

Aceste tari s-au confruntat cu o crestere puternica a costurilor de indatorare, din moment ce au pierdut interesul unora dintre cele mai mari banci europene in timpul unei crize financiare. Astfel, unele firme si companii au inceput sa piarda accesul la creditare, iar guvernele au fost fortate sa se bazeze pentru refinantare pe bancile locale, finantate cu lichiditate la dobanzi reduse de la BCE. Situatia a redus marjele de profit din sectorul bancar european.

Din cauza "obiectiilor" ridicate de autoritati nationale de reglementare, UniCredit, cea mai mare banca italiana, are probleme in ceea ce priveste transferul de bani de la diviziile din Germania si Austria catre centrul de la Milano, a declarat pentru Bloomberg o sursa apropiata situatiei. Divizia din Austria a UniCredit se confrunta cu obstacole similare in ceea ce priveste finantarea operatiunilor din Europa de Est.

Depozitele si obligatiunile emise de banca si detinute de clienti din Germania si Austria, in valoare totala de 166 miliarde euro la finele lunii iunie, reprezinta aproximativ o treime din totalurile la nivelul grupului UniCredit. Creditorii din aceste tari ofera dobanzi medii de 0,5% la depozite, fata de 2,5% in Italia, potrivit datelor BCE. Profitabilitatea UniCredit este afectata, deoarece nu poate imprumuta banii atrasi la costuri mici din Germania si Austria catre companii din Italia, Turcia sau Rusia, unde dobanzile sunt mai ridicate, noteaza Bloomberg. Astfel, divizia austriaca a bancii, care coordoneaza operatiunile extinse din Europa de Est, a inregistrat pierderi in prima jumatate a anului.

"Bancile europene au o problema de competitivitate si nu pot aloca lichiditati asa cum trebuie deoarece sunt guvernate de autoritati diferite de reglementare, cu regulamente diferite, iar piata este fragmentata. Aceasta problema nu afecteaza doar UniCredit, ci intreaga industrie bancara europeana", a declarat in luna septembrie directorul general al grupului italian, Federico Ghizzoni.

Viteza cu care bancile europene s-au grabit sa taie legaturile cu Grecia, Irlana, Portugalia, Spania si Italia a erodat progresele reusite de la introducerea monedei euro, in 1999, care a contribuit la omogenizarea sectorului bancar european. Creditorii care au pariat in trecut pe deschiderea sistemului financiar au fost nevoiti sa se retraga, iar bancile din tarile afectate acumuleaza tot mai multe obligatiuni emise de propriile state.

Din 2010, expunerea bancilor britanice, germane si franceze pe cele cinci tari din sudul zonei euro a scazut la jumatate, potrivit datelor Bancii pentru Reglemente Internationale. Scaderea este echivalenta cu restrangerea creditarii catre aceste tari cu 1.000 miliarde de dolari intr-o perioada de numai trei ani.

BNP Paribas, cea mai mare banca franceza, a redus drastic finantarea diviziei italiene BNL, la 5,5 miliarde euro la finele lunii iunie, fata de 29 miliarde euro la sfarsitul lui 2010. Credit Agricole si Societe Generale au vandut diviziile din Grecia, aflate in pierdere.

Dobanda medie la creditele noi catre companii din Spania, Italia, Grecia, Irlanda, Portugalia era, in perioada martie-august, de 5,7%, fata de 3,1% in Germania si tarile nordice, potrivit datelor BCE. La nivelul anului 2009, companiile din Spania si Italia se imprumutau la costuri similare sau mai reduse decat cele din Germania. Toate acestea desi BCE a redus puternic dobanda de politica monetara in ultimii patru ani, pana aproape de zero.

Diferenta pe axa nord-sud intre costurile de finantare ale companiilor este mai larga decat arata datele BCE, potrivit unui sondaj efectuat recent de Institute of International Finance, cel mai mare grup de lobby al bancilor la nivel globl, cu sediul la Washington. Intreprinderile mici si mijlocii din Italia, Spania, Portugalia si Irlanda primesc de la banci oferte de creditare la costuri cu 4-6 puncte procentuale mai ridicate decat IMM-urile cu afaceri similare din Germania, potivit raportului. Unul dintre motivele pentru care datele BCE arata o diferenta mai mica este ca unele companii refuza ofertele bancilor, refuza sa se imprumute la asemenea costuri, noteaza organizatia.

Retragerea bancilor din statele de la periferie si cresterea costurilor de finantare au afectat sever creditarea.

In timp ce bancile din Italia cer firmelor dobanzi cuprinse intre 4,5 si 7%, plus comisioane, pentru o linie de credit de 100.000 de euro, institutiile de credit din Elvetia sunt dispuse sa crediteze la costuri de 1,2-1,9%.

In Spania, creditarea a inceput sa scada in 2009, trend care continua. In luna august, creditarea catre companiile spaniole a fost cu 20% sub volumul din perioada similara a anului trecut. In Italia si Portugalia, ratele de scadere sunt mai moderate, de 5%, respectiv 6%.

Proiectul unui sector bancar reglementat uniform a castigat popularitate si a facut progrese in perioada cea mai grava a crizei datoriilor de stat din zona euro. Pentru a preveni o noua criza si pentru a opri fragmentarea sistemului bancar european, artizanii politicii economice a UE au elaborat planul pentru o uniune bancara cu o institutie-umbrela de supraveghere, un sistem centralizat de recapitalizare sau lichidare a bancilor aflate in dificultate si un mecanism de garantare a depozitelor la nivel european.

Ministrii Finantelor din UE au avizat saptamana trecuta, la Luxemburg, proiectul supravegherii comune a bancilor din Europa de catre BCE. Progresele catre un sistem centralizat de recapitalizare si rezolutie sunt insa impiedicate de insistenta Germaniei si a statelor-creditor pentru modificarea tratatelor care stau la baza Uniunii Europene. Berlinul sustine ca legea germana nu permite utilizarea de fonduri europene pentru recapitalizarea directa a bancilor.

Dupa ce anul trecut liderii europeni au incercat sa inzestreze fondul de criza al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate, cu prerogativa de a recapitaliza direct bancile, politicienii pun acum accentul pe responsabilitatea autoritatilor nationale.

"Fara un mecanism unic de rezolutie, ne oprim la jumatate de drum in ceea ce priveste solutionarea problemei banci-guverne. Principalii factori de care este nevoie pentru a revigora cresterea in zona euro sunt relaxarea restrictiilor fiscale si ameliorarea contractiei creditarii. Fragmentarea sistemului bancar este un element cheie", a declarat Lorenzo Bini Smaghi, fost membru in consiliul guvernator al BCE, citat de Bloomberg.

Urmeaza testele de stres la nivelul zonei euro. Istoria recenta arata ca astfel de evaluari nu se termina neaparat cu bine, desi scopul lor este sa confere incredere investitorilor. Astfel, in 2010, bancile irlandeze au trecut examenul BCE, dupa care, la scurt timp, au ajuns aproape de colaps, iar guvernul a avut nevoie de sprijin international pentru a evita prabusirea sistemului financiar. Un an mai tarziu, BCE a dat nota de trecere grupului franco-belgian Dexia, care s-a prabusit la scurt timp dupa teste si a fost salvat de guvernele din Franta, Belgia si Luxemburg prin divizarea operatiunilor pe linii nationale.

Fondul Monetar International estimeaza, intr-un raport recent, ca bancile din Spania, Italia si Portugalia trebuie sa se pregateasca pentru potentiale pierderi de 250 miliarde de dolari in urmatori idoi ani, cauzate de deteriorarea portofoliilor de credite catre companii. Suma este uriasa, reprezentand aproximativ o treime din capitalul constituit de aceste banci in cele trei tari. Datoriile de stat ale celor trei state vor creste puternic daca raspunderea pentru recapitalizarea bancilor dupa asemenea pierderi ar cadea pe umerii guvernelor nationale.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri