Sansa ca un cutremur foarte adanc de peste 7 grade pe scara Richter sa loveasca zona Vrancea in urmatoarea perioada este destul de mare, a declarat recent directorul onorific al Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP), prof. Gheorghe Marmureanu. "Asa rezulta din analizele noastre. Poate sa fie tip '40 sau poate sa fie 1802"

Anul acesta, in zona Vrancea s-au produs opt cutremure cu magnitudinea de cel putin 4 grade, in 7 noiembrie (3,8 grade) 15 octombrie (4,7 grade), 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) si 6 martie (4,2 grade), ceea ce reprezinta parca o nota sau semn care este facut in scopul de a ne reaminti de aceasta amenintare constanta.

"Eu am spus ca urmeaza acum un cutremur foarte adanc. Asa rezulta din analizele noastre. Poate sa fie tip '40 sau poate sa fie tip 1802", a spus prof. Gheorghe Marmureanu, referindu-se la seismele produse, tot in Vrancea, in 1940 si 1802, care s-au produs la adancimea de 150 de kilometri si au avut magnitudinea de 7,7 grade, respectiv 7,9 grade pe scara Richter.

Pagubele produse de cutremure sunt in general acoperite numai de asigurarile destinate riscurilor catastrofale, nu de orice asigurare. Cu toate acestea, la 31 octombrie 2013, erau in vigoare numai 534.175 de asigurari obligatorii a locuintelor, in crestere cu circa 25% fata de 30 septembrie anul curent si aproape dublu fata de 31 octombrie 2012, cand mai ramasesera active doar 277.893. In medie, in luna precedenta au fost incheiate 4.675 de polite PAD pe zi, ritmul vanzarii fiind in crestere fata de septembrie 2013 (medie de 3.703), potrivit 1asig.ro.

Noile schimbari legislative influenteaza insa pozitiv sistemul asigurarilor obligatorii de locuinte. Conform acestora, toti proprietarii de locuinte au obligatia de a incheia PAD - polita emisa de PAID, ce ofera acoperire impotriva riscurilor catastrofice in limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, in functie de structura de constructie. Mai mult decat atat, asigurarile obligatorii de locuinta pot fi incheiate si de la companiile care nu fac parte din PAID, in baza unor protocoale de colaborare incheiate cu Pool-ul, mai scrie publicatia citata mai sus.

In judetul Galati, afectat recent de un "roi de cutremure", fenomen caracterizat prin producerea de seisme de intensitate scazuta si o frecventa foarte ridicata, s-a inregistrat o crestere importanta a politelor PAD active in ultima luna, de la 12.080 in august 2013 si 12.919 in septembrie 2013, la 17.418 de asigurari obligatorii de locuinta raportate in octombrie a.c. Gradul de curpindere la nivelul tarii nu depaseste, insa, 5% din totalul locuintelor asigurabile.

Totodata, dupa o perioada de crestere sustinuta in perioada 2009 -2011, in urma amenintarii populatiei cu amenzi, asigurarile facultative de locuinte au scazut puternic in 2012 cu 25% la ceva peste 3 milioane de contracte. Astfel, evolutia ratei daunei pentru asigurarile facultative de locuinte in perioada 2010-2012 a indicat o crestere de la 8,32% in 2011 la 15,48% in 2012.

Psihologia dezastrului

Intrebat despre zonele de risc in cazul unui astfel de seism, Marmureanu a mentionat sudul Moldovei (Focsani, Bacau, Galati), Tulcea, dar si Basarabia si zona portului Odessa din Ucraina. "In acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chisinau, Odessa. In Romania, este vorba despre Focsani, Bacau, mai putin Iasiul. Bucurestiul va fi mai putin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun ca inginer constructor. (...) Galati, Tulcea...", a spus prof. Gheorghe Marmureanu.

In acelasi context, el a mentionat ce urmari au avut asupra manastirilor din nordul Dobrogei cutremurul de adancime mare din 1940 si cel din 1977, produs la 94 de kilometri. "Vreau sa va dau o informatie foarte importanta. Toate manastirile din nordul Dobrogei, in 1940, au fost daramate. In 1977, n-au avut nimic", a mai spus Marmureanu.

Cine are impresia ca reticenta romanilor de a cumpara asigurari de cutremur tine de dimensiunea primelor de asigurare, desi in cazul PAID, de exemplu, acestea sunt de 10 euro si respectiv 20 de euro pe an in functie de tipul de locuinta, se insala. Decizia de a renunta la asigurarea de cutremur are la fel de mult de a face cu psihologia si cu biologia, precum cu economia, spun cercetatorii citati de publicati Insure.com.

"Fiintele umane sunt programate sa creada in inima si sufletul lor ca dezastrele nu se intampla si ca ,in nici un caz, nu li se va intampla lor", spune Dennis Mileti, fost profesor de sociologie la Universitatea din Colorado si cercetator remarcat. "Fiintele umane nu sunt rationale atunci cand vine vorba de risc. Ratiunea este doar un mit inventat de italieni in Renastere.", spune acesta.

Oamenii percep riscul in functie de experientele lor curente si anterioare, mai degraba decat cu ajutorul previziunilor stiintifice. "Cand vine vorba de fiintele umane, nu exista propriu-zis ideea de riscul obiectiv", spune Mileti. "Exista doar riscul perceput". Asadar, factorul decisiv pentru a cumpara o asigurare de cutremur nu are nimic de-a face cu datele demografice, veniturile disponibile, valoarea caselor sau cat de aproape locuiesc oamenii de sursa de cutremur, ci important este daca ei insisi au fost afectati de curand de un cutremur major.

Negarea: in genele noastre?

"Biologia evolutionista ne ofera o idee reala despre ceea ce facem in cazul anumitor tipuri de riscuri si de ce nu facem nimic in cazul altora", spune profesorul de biologie evolutionista Jay Phelan de la UCLA, citat de Insure.com. Creierele noastre s-au dezvoltat pentru a gestiona riscurile comune cu care ne-am confruntat inca din perioada micilor grupuri de vanatori si culegatori. Nu au fost proiectate pentru a gestiona evenimente si concepte peste limitele umane, cum ar fi riscul de cutremur, un eveniment rar in cazul caruia oamenii primitivi nu a putut face nimic oricum. "Ni se cere sa rezolvam o problema pe care nu suntem construiti pentru a o rezolva", mai spune Phelan.

Cu toate acestea, Phelan nu se multumeste cu ideea ca oamenii sunt "programati" sa ignore dezastrele iminente. "Poate ca nu suntem capabili de a intelege riscul de cutremur in sinea noastra, dar putem lua masuri pentru a "rescrie" evolutia biologica si de a ne pregati", spune el.

Phelan, care locuieste in prezent Malibu, California, - o zona unde frecventa cutremurelor este destul de ridicata -, mentioneaza ca si-a luat masuri contra unui cutremur de proportii, dar nu are si asigurare de locuinta, despre care afirma ca nu si-o permite. Cu toate acestea, daca eventualul cost al unei asigurari ar fi inclus in plata ipotecii, profesorul spune ca in cele din urma la nivel cognitiv ar putea ajunge sa creada ca isi permite o asigurare de locuinta.

Sansa ca un cutremur cu magnitudinea de 6,7 pe scara Mercalli sa loveasca peninsula California in urmatorii 30 de ani de 99,7%, adica apropae sigura, potrivit publicatiei mentionate, care citeaza Uniform California Earthquake Rupture Forecast (UCERF).

Scara Mercalli, inventata de seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scara care stabileste intensitatea unui cutremur pe baza observatiilor personale, subiective, din timpul cutremurului. Intensitatea seismelor se apreciaza dupa gravitatea distrugerii cladirilor, constructiilor, dupa tipul si amploarea deformarilor suprafetei terestre si dupa reactiile populatiei la socul seismic. Efectele socului se diminueaza proportional cu cresterea distantei fata de epicentru.

Scara Richter a fost imaginata in 1935 de Charles Richter si Beno Gutenberg, de la California Institute of Technology, pentru a masura puterea unui cutremur. Este o scara logaritmica, pentru ca magnitudinea, dupa Richter, corespunde logaritmului masurarii amplitudinii undelor de volum (de tip P si S), la 100 km de epicentru si este este gradata de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprima in numere intregi, ci in numere fractionare. Deoarece scara Richter este o scara logaritmica, o modificare de un grad pe scara Richter este corelata cu o modificare de 10 ori a amplitudinii undelor seismice si de aproximativ 30 de ori a energiei eliberata de cutremur.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri