Evenimentul principal al sapta minii a fost debutul ofertei publice initiale Transelectrica, in primele 3 zile targetul de subscriere (70%) fiind deja atins.

Faptul ca SIF-urile nu au ocolit actiunile companiei de utilitati reprezinta o recomandare indirecta pentru micii investitori de a nu ramine in expectativa: de si contextul pietei nu este unul roz, un PER sub 10 este mai greu de gasit la BVB. Din cele 21 de milioane euro, cit reprezinta tran sa subscriitorilor mari (peste 500.000 lei), trei dintre SIF-uri anuntasera la sfirsitul saptaminii trecute ca au subscris aproape 19 milioane euro.

Astfel, SIF Muntenia a achizitionat 1,25 milioane de actiuni, in valoare totala de 21 milioane de lei (circa sase milioane de euro), SIF Oltenia a subscris 2,38 milioane de actiuni, in valoare de 39,99 milioane de lei (11,4 milioane de euro), iar SIF Moldova a cumparat 300.000 de actiuni, pentru care a platit 5 milioane lei. Cum e greu de crezut ca celelalte 2 societati de investitii se vor abtine sa subscrie, doar din «contributia» SIF-urilor tran sa alocata investitorilor mari va fi consumata.

Citeste si:

Saptamina trecuta, am avut surpriza sa mai vedem cotatii precum 1,6 lei/actiune la SIF Moldova (maximul istoric a fost la 2,7 lei la inceputul lunii februarie), 1,8 lei la Oltenia (3 lei maximul istoric), ori 0,067 lei la Rompetrol Rafinare.

Corectiile din ultimele luni au dus preturile la un nivel atractiv (randamentul la dividend in cazul Moldova ajunsese la 4%, cit platesc o serie de banci pentru depozitele la termen in lei), numai ca la bursa impulsul de a investi nu se bazeaza numai pe indicatorii financiari, ci si pe atmosfera generala. Iar la acest capitol nu exceleaza nici BVB, nici pietele din regiune, nici bursele mari.
Cresterile repetate ale dobinzii in Statele Unite au pus bariere de finantare in calea companiilor, iar continuarea acestei politici a iscat temerile ca economia globala ar putea intra in recesiune. De altfel, exista o teama generalizata de inflatie, mai multe banci centrale decizind sa majoreze ratele dobinzii de referinta. Cum de sanatatea marilor economii depinde dinamica fluxului de capital la nivel regional, au existat mai multe fonduri de investitii care s-au grabit sa-si lichideze detinerile in actiuni, preferind refugiul mai sigur al bondurilor guvernamentale.

Declinul bursei a afectat fondurile de actiuni si o parte a celor diversificate care aveau o expunere mai mare pe piata bursiera. Scaderea unitatii de fond a ajuns in unele cazuri (BCR Dinamic) chiar si la 13%, ceea ce denota ca diversificarea nu te scute ste de pierderi pe o piata slaba. Administratorii au fost confruntat i cu o dilema importanta: fie vind o parte din detineri la un pret neavantajos pentru a subscrie la Transelectrica, fie nu subscriu si pierd o actiune ieftina.