Oficialul BNR a aratat ca a reamintit reptat ca situatia pietei monetare trebuie privita, cu consecintele respective, fluctuatiile ratelor de dobanda si a cursului, printr-o dominanta pe care o reprezinta relatia cu Trezoreria statului.

"Ministerul Finantelor are stoc de valuta important nu doar din imprumuturi externe, ci si din fonduri europene... miliarde de euro. Au vandut valuta si nu vand direct. Trebuie sa plateasca fondurile europene pentru beneficiari, si acestea se platesc in lei. Nu vand aceste sume pe piata valutara. Conform legilor din Romania, la fel si in alte state, toate conturile Finantelor in valuta sunt tinute la banca centrala. Cand BNR cumpara face emisiune monetara, deci creste lichiditatea", a explicat Isarescu, potrivit Mediafax.

Cursul a incheiat sedinta interbancara de marti in scadere cu peste 0,7%, la 4,4560 - 4,4590 lei/euro, leul intarindu-se pentru a sasea zi consecutiv. Cursul de referinta anuntat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) scazut marti cu 3,46 bani (0,77%), la 4,4589 lei/euro, si a atins la cel mai redus nivel de la jumatatea lunii decembrie.

Guvernatorul BNR a aratat ca in afara de operatiuni de tip repo, existau doua variante posibile, sa permita lichiditate in exces, sau sa intervina pe piata valutara, prin steriizari definitive.

"Sa lasam lichiditatea in piata, ceea ce nu este tipic pentru o banca centrala? Am lasat intr-o maneira netipica la sfarsitul anului trecut, tocmai pentru a sublinia, sau sa ingrosam, poate mai mult decat trebuia, faptul ca dobanzile se duc in jos. Sau sa vindem ceea ce am cumparat de la Ministerul Finantelor", a detaliat Isarescu.

El a aratat ca trebuia foarte bine setat momentul in care se realizeaza aceasta operatiune, pentru a nu perturba piata monetara si valutara prea mult.

"Daca trebuie sa vinzi cateva miliarde de euro, aceste sume trebuie inghitite de piata. De la un punct in colo, intru in bucataria interna, va spun ca in toamna nu puteam sa vindem. Orice vanzare impingea cursul in zone nesustenabile, maream volatilitatea cursului in sens de apreciere. Nu ne dorim. Cursul este administrat, pentru a-l mentine intr-o zona de echilibru si de a evita volatilitati mari", a adaugat guvernatorul BNR.

Citeste si:

Isarescu a amintit de asimetria cursului in preturile de import si a insistat pe faptul ca BNR nu urmareste o anumita miscare de curs.
"Dimpotriva, acceptam o mana cereasca, o criza turceasca ca sa putem vinde fara sa miscam puternic cursul. Sa vindem, sa luam excesul de lichiditate, sa vina dobanzile langa dobanda de politica monetara si sa nu se miste prea tare cursul", a detaliat seful bancii centrale.

El a insistat ca dobanzile se vor reduce pentru ca Ministerul Finantelor si-a creat un stoc de lei substantial, prin care va face plati in avans pentru agricultura si fonduri UE.

"E un deficit temporar de lichiditate. Dobanzile se vor calma (...) Incercam sa facem un fine tuning, pentru ca este vorba de sume foarte mari si foarte multe fluxuri. In perioada 21-30 ianuarie - fiecare banca a eliberat sumele din RMO in functie de politica lor. La randul lui, fiecare trezorier are sute de incasari si plati, se uita in jur, la piata.. Ministerul Finantelor vine si spune ca vrea sa faca plati in avans, sa schimbam 1 miliard de euro, dau asa.. o suma, si noi il ajutam, pentru ca este un scop care ajuta economia", a continuat Isarescu.

El a spus, zambind, ca in aceasta context apare criza turceasca, care a dus la fluxuri semnificative de capital, moment in care BNR trebuia sa faca managementul lichiditatii.

"Personal, m-am uitat cu colegii din Consiliul de Administratie pe datele, am vazut perspectiva, cuprinsa si in comunicat, si cred ca acum suntem bine pozitionati ca sa nu plimbam in sus si in jos rata de politica monetara. Pe volatilitati pe fluxuri de capital, preferam sa nu fim foarte ortodoxi si sa lasam volatilitate in piata monetara. Rata de politica monetara va fi foarte bine focalizata pe inflatie", a conchis guvernatorul BNR.

Consiliul de Administratie al BNR a decis marti sa reduca dobanda de politica monetara de la 3,75% la 3,5% pe an si a mentinut ratele rezervelor minime obligatorii, ambele decizii fiind anticipate de analisti.