"In economie mai sunt si niste constante. Stim ca la veniturile mai mici, exista o rigiditate. Persoane cu venituri pana in medie, daca primesc un venit suplimentar nu se duc sa-i economiseasca. Aici raspunsul este clar (...), aici esista un argument puternic, daca se doreste stimularea consumului, ca, intr-adevar, la veniturile sub medie, probabilitatea este mare ca o usurare din rata sa se duca spre consum", a explicat Isarescu intrebat daca un stimul fiscal pentru persoanele cu venituri sub medie se va reflecta mai rapid in consum si in cresterea economica decat o masura nediscretionara, aplicata pentru toti contribuabilii.

El a cerut, insa, presei sa se adreseze Ministerului Finantelor, intrucat nu cunoaste toate detaliile proiectului si, in aceste conditii, nu ar putea sa dea o interpretare exhaustiva sau sa faca estimari de impact. "Domnul ministru (Liviu Voinea) este modest. Si-a creat o schema care ii apartine, eu nu vreau sa imi asum meritele (...) Sa stiti ca a discutat si cu Fondul si pe la Ecofin. In toate tarile se cauta aceste masuri care sa stimuleze consumul, si care sa nu faca rau", a adaugat Isarescu.

Seful bancii centrale a recunoscut ca in anii precedenti nu a fost un adept al stimularii consumului prin masuri din partea autoritatilor, explicand ca astfel de abordari nu puteau fi promovate intr-o perioada de ajustare a deficitului bugetar si a celui de balanta de plati.

"In 2011 am spus si ca nu e cazul sa stimuleze consumul si acum spun ca este cazul. Pai in 2011 avea loc o corectie masiva, toate politicile lucrau sa duca deficitul de cont curent de la 14% la mai putin, si deficitul bugetar de la 9% la mai putin. Acum suntem jos de tot. Deficitul de cont curent a ajuns 1% si daca tendintele continua se va misca spre surplus. Nu cred ca Romania este bine sa ajunga cu surplus de cont curent. Asta inseamna ca fie ar trebui sa acumulam rezerve, avem rezerve care dupa unii indicatori pot fi considerate excesive, fie sa investim in alte tari la randul nostru. Nici aici nu cred ca trebuie sa abuzam de dorinta noastra de a investi in alte tari. Apare aceasta problema de stimulare a consumului", a adaugat guvernatorul BNR.

In urma cu doua zile, oficialul BNR spunea ca schema fiscala privind restructurarea creditelor reprezinta un prim pas spre diferentierea impozitarii, prin limita de venit de 1.600 de lei impusa pentru clientii bancilor care pot beneficia de reducerea impozitului. Proiectul de ordonanta a atras, insa, critici din partea PNL, partid aflat la guvernare in coalitia USL, intrucat aceasta masura limiteaza sansele implementarii unei reduceri a contributiilor de asigurari sociale, initiativa a liberalilor care urma sa fie introdusa de la mijlocul anului.

Citeste si:

De altfel, liderii PNL au propus inlocuirea ministrului Finantelor, Daniel Chitoiu, pentru ca ar fi fost de acord cu initiativa lui Liviu Voinea, pe care presa a numit-o "Electorata". Pe de alta parte, informatii despre schimbarea iminenta a lui Chitoiu de la Ministerul Finantelor circulau din urma cu doua saptamani. "In ultima instanta, daca persoanele carora i se adreseaza aceasta masura sunt limitate la 1.600 lei, este un prim pas spre diferentierea impozitarii", a spus Isarescu.

Anterior, el a afirmat ca bancile nu ar avea motive prudentiale sau de afaceri pentru a reesalona creditele fara restante, dar ar putea sa aleaga o usurare a platilor pentru clientii care "gafaie" si sunt aproape de neperformanta.
Luni seara, la finalul discutiilor cu FMI, premierul Victor Ponta a confirmat informatiile transmise anterior de Mediafax privind programul de stimulare a consumului pregatit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai dupa expirarea perioadei de reesalonare.

Sistemul este optional pentru banci, iar Guvernul nu a anuntat ca ar fi incheiat vreo intelegere cu institutiile de credit.
Restructurarea trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe cerinte, prima dintre acestea restrictionand aplicarea doar la creditele fara intarzieri la plata sau cu intarzieri de cel mult 90 de zile. Operatiunea trebuie sa conduca la diminuarea cu cel mult jumatate si nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul in lei aferent valutei in care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligatiilor lunare de plata ale debitorului aferente creditului supus restructurarii, pentru o perioada de cel mult doi ani.

Ponta a aratat ca FMI considera ca decizia Guvernului de a sprijini pe o perioada de doi ani persoanele care au credite va conduce la o crestere a creditarii si a consumului. Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania considera ca ajutorul fiscal pentru populatia cu venituri sub medie si credite bancare ridica problema echitatii, insa este o masura care va incuraja rambursarile.