Rata la Jumatate este un program lansat de Guvern pentru a stimula consumul. Conform explicatiilor oferite de ministrul Bugetului, Liviu Voinea, pana in prezent, debitorii cu salarii nete mai mici de 1.600 de lei lunar pot sa isi scada de comun acord cu banca rata la credit cu pana la 500 de lei, pentru o perioada de doi ani, amanandu-si astfel serviciul datoriei. Dupa perioada cu rata la jumatate, debitorul va plati mai mult bancii, insa statul ii va acorda un credit fiscal. WALL-STREET iti prezinta tot ce trebuie sa stii despre facilitatea de reesalonare a creditelor sustinuta de stat, conform celor mai recente informatii emise de autoritati.

Conditiile pentru a putea accesa programul Rata la Jumatate

In primul rand, clientul trebuie sa stie ca programul Rata la Jumatate este optional, iar statul nu obliga bancile sau clientii sa isi reesaloneze creditele. Cea mai importanta conditie pentru a intra in schema rata la jumatate este de a avea la data reesalonariii creditului un venit net lunar sub 1.600 lei.

Dupa cum a explicat ministrul Liviu Voinea in cadrul mai multor emisiuni televizate, facilitatea acordata de stat nu este afectata de eventualele majorari salariale peste acest prag care vor avea loc dupa data accesarii programului Rata la Jumatate.

Clientii care sunt impovarati de credite si se incadreaza salarial in aceasta schema trebuie sa stie ca pot restructura orice tip de credit, atat de nevoi personale, cat si ipotecare, in lei si euro.

O alta conditie enuntata de Liviu Voinea este ca imprumutul sa nu fie neperformant. Mai exact, un client care are restante mai mare de 90 de zile la banca nu va putea sa intre in programul Rata la Jumatate.

Clientul ideal in opinia statului este bun platnic, dar cu venituri mici. Pe de alta parte, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a afirmat ca bancile nu ar avea motive prudentiale sau de afaceri pentru a reesalona creditele fara restante, dar ar putea sa aleaga o usurare a platilor pentru clientii care "gafaie" si sunt aproape de neperformanta.

Aspecte importante ale schemei Rata la Jumatate

Conform calculelor realizate de ministrul Bugetului, Liviu Voinea, aproximativ 900.000 de persoane ar putea accesa programul, avand in vedere statisticile cu privire la salariul lunar net.

Clientii interesati de programul Rata la Jumatate trebuie sa stie ca statul nu intervine in relatia client-banca, motiv pentru care cele doua parti trebuie sa se puna de acord asupra condiitiilor. Dupa cum a punctat consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu, statul nu garanteaza clientilor ca rata va scadea la jumatate, decizia fiind in continuare a bancilor care de comun acord cu clientul pot stabili o scadere a ratei cu pana la jumatate, dar la fel de bine se poate negocia scaderea ratei la un sfert, oricum nu mai mult decat 500 de lei.

"Statul nu intervine in relatia client-banca, el doar creeaza cadrul legal prin care, daca vor, clientii pot sa isi restructureze datoria in aceasta schema", a spus Voinea in emisiunea Ora de Business

Bancile in schimb ar trebui ca, odata ce au acceptat programul Rata la Jumatate, sa inghete conditiile de dobanda, pentru protejarea clientului, pentru cei doi ani in care rata se micsoreaza.

Adrian Vasilescu: Cand va fi debitorul si bancherul fata in fata, va fi si o decizie emotionala.

Clientul trebuie sa aiba in vedere ca, odata ce a semnat contractul de reesalonare, nu va da mai putini bani bancii, ci doar va amana cu doi ani plata, crescand astfel maturitatea creditului.

Deci, dupa cei doi ani in care rata scade pana la jumatate, clientul va plati mai mult bancii, dupa cum o sa vedeti in simularea de mai jos, dar aici va interveni statului care ii va acorda un credit fiscal.

Ce este creditul fiscal acordat de stat?

Fiecare dintre noi datoram statului impozitul de 16% pe salariul primit, retinut in fiecare luna direct la sursa. Noi nu vedem banii pe care ii trimitem in fiecare luna statului, angajatorul fiind cel care se ocupa cu virarea catre Fisc a contributiilor sociale si a impozitului pe venit. Programul Rata la Jumatate promite ca dupa cei doi ani de rate mai mici la banca, cand, ca la orice restructurare clasica, rata ar creste peste nivelul platit initial de client, statul nu va mai percepe impozitul de 16% pe venit, in cazul persoanelor care au accesat aceasta schema.

Practic, dupa doi ani de program, rata catre banca ar creste peste nivelul initial de la intrarea in program, dar in acelasi timp clientul va incasa un salariu mai mare pentru ca statul nu ii va percepe pentru doi ani impozitul pe venit.

Exista, insa, si limitari in ceea ce priveste creditul fiscal. Statul va putea sa ii dea unui client credit fiscal, doar daca acesta va avea un loc de munca. In cazul in care ramane somer, statul nu va avea din ce sa ii deduca cei 16% impozit. In plus, plafonul maxim pentru crediitul fiscal este de 200 de lei, ceea ce corespunde unui salariu lunar net de circa 1.400 lei.

Asta inseamna ca un debitor cu 1.600 lei salariu nu va putea sa primeasca un credit fiscal pe masura impozitului de 16% perceput, ci se va limita la 200 de lei. fiscal inseamna o deducere din impozitul din venit, ceea ce inseamna ca debitorii care au accesat facilitatea rata la jumatate vor plati mai putin impozit

De asemenea, cu cat salariul debitorului este mai mic, creditul fiscal va fi mai mic. La salariul minim, statul nu va putea sa ii acorde clientului decat 70 de lei, conform cotei de 16%.

O simulare pentru un salariu de 1.400 de lei

Exemplul de reesalonare oferit de ministrul Liviu Voinea la mai multe televiziuni vizeaza un credit de 50.000 lei, pe 10 ani, cu o dobanda de 16%, din care debitorul a achitat deja 3 ani.

Simularea este realizate avand in vedere un venit net lunar de 1.400 lei, sub plafonul maxim pentru accesa programului Rata la Jumatate.

Initial, clientul plateste lunar bancii o rata de 838 de lei (560 de lei dobanda si 250 lei principalul), ceea ce inseamna ca debitorului ii raman dupa plata ratei catre banca 562 de lei.

Sa presupunem ca se duce la banca si intra in aceasta schema de reesalonare sustinuta de stat. Conform exemplului dat de Liviu Voinea, rata clientului va cobori la jumatate, adica la 419 lei (sub plafonul maxim de 500 lei), iar scadere dobanzii si principalului va fi echilibrata.

Timp de doi ani, clientul va avea astfel un venit disponibil mai mare, de 981 de lei.

Dupa aceasta perioada de 2 ani, rata va creste, chiar mai mult decat valoarea initiala, pana la 1.073 de lei, dar in urmatorii doi ani (anii 3 si 4 ai programului) statul ii va deduce debitorului din salariu 192 lei (impozitul pe venit datorat la salariul de 1.400 lei).

Aici, deocamdata nu este clar daca rata mai mare dupa primii doi ani de program se va mentine pe durata ramasa a creditului sau doar pentru anii 3 si 4, cat timp clientul primeste creditul fiscal, Voinea sustinand ca este optiunea bancii.

Cert este ca, potrivit simularii, venitul disponibil al debitorului in anii 3 si 4 cand primeste creditul fiscal va fi de 518 lei, mai mic decat cel de la intrarea in programul Rata la Jumatate, de 518 lei, dar Voinea este convins ca eventualele majorari salariale si inflatia din toti acesti ani vor anula efectul unui venit disponibil mai mic.

"Marginal, platiti mai mult. Dar din acest marginal mai mult, statul va da majoritatea in anii 3 si 4, deci in perioada de credit fiscal, si intre timp in cinci, sase, sapte ani, depinde cum este creditul, venitul disponibil va fi mai mare decat era in mod normal", a subliniat Voinea.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri