Marirea salariilor in sectorul public a condus, anul trecut, la cresterea creditului de consum si a gradului de indatorare, in timp ce efectul introducerii cotei unice a fost relativ neutru, se arata in "Raportul asupra stabilitatii financiare 2006" publicat ieri de BNR, informeaza NewsIn. "Reforma fiscala nu a condus la cresterea creditului de consum sau a gradului de indatorare", sustine raportul bancii centrale.

Potrivit BNR, introducerea cotei unice a dus la marirea veniturilor disponibile la nivel agregat, insa distributia cresterilor salariale nu a fost uniforma, deoarece au fost favorizate persoanele cu venituri mari.

Conform bancii centrale, deficitul bugetar de anul trecut, mai redus fata de cel programat, s-a datorat reducerii cheltuielilor guvernamentale, in conditiile in care ponderea veniturilor a ramas constanta in produsul intern brut.

Dinamica creditului neguvernamental a pus, sustine raportul, cea mai mare presiune asupra inflatiei, dar a avut consecinte si asupra deficitului de cont curent. De asemenea, creditul neguvernamental are un potential destabilizator asupra indatorarii excesive si prezinta un risc valutar, au apreciat autorii studiului.

Romanii consuma si economisesc mai mult

Economiile populatiei ca procent in PIB si in castigurile anuale s-au majorat in 2005, in ciuda cresterii foarte mari a consumului, ceea ce arata ca satisfacerea consumului s-a facut mai ales prin la imprumuturi.

Creditul bancar catre populatie a avut intre 2000 si 2005 un ritm de crestere anual de 82,4% in termeni reali. Totusi, ponderea sa in PIB este redusa, de doar 7,4%, fata de tarile din zona euro, unde reprezinta 57%, arata datele BNR.

In acelasi timp, economiile in banci ale populatiei au avut o evolutie pozitiva, depasind 10% din PIB in 2005. Ele au crescut atat ca pondere in PIB, cat si raportat la veniturile nete.

De asemenea, serviciul datoriei raportat la veniturile nete incasate este inca sub nivelul european, dar in crestere rapida. Structura creditului difera insa fata de tarile din zona euro, pentru ca in Romania cea mai mare parte a serviciului datoriei provine din creditul de consum, care se acorda pe termene mai scurte si cu dobanzi mai mari. Or, ritmul de crestere a imprumuturilor bancare ale populatiei a depasit ritmul de crestere a veniturilor, tendinta care s-a accentuat in cea de-a doua parte a anului 2005, ceea ce poate afecta onorarea platilor scadente in cazul stagnarii sau scaderii veniturilor sau a cresterii dobanzilor bancare, mai ales la valuta, se arata in raportul BNR.

Cresterea consumului s-a datorat in mare masura majorarii veniturilor, survenita dupa 2002, dar si anticiparii acestei majorari, pe fondul sporirii gradului de optimism privind evolutiile macroeconomice. O alta cauza importanta a avut-o cresterea averii romanilor, mai ales datorita cresterii valorii imobilelor (case, apartamente, terenuri) detinute, care reprezinta aproximativ 90% din activele populatiei, potrivit BNR. Astfel, averea neta a tuturor romanilor, calculata ca diferenta intre imobilele detinute plus disponibilitati banesti si datorii, a depasit 600 miliarde lei (165 miliarde euro) in 2005, de trei ori mai mult decat in 2001, lucru care a sporit capacitatea de indatorare a populatiei prin utilizarea imobilelor drept garantii, se arata in raportul BNR.

Intarirea leului e incerta

Banca centrala avertizeaza bancile ca n-ar trebui sa mizeze pe certitudinea unei continue aprecieri a monedei nationale, chiar daca in acest moment arbitrul pietei bancare atrage sustinut leii din piata, deoarece intarirea leului ar putea fi periculoasa pentru economie.

Faptul ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) "atrage lichiditatile din piata in ritm sustinut, poate genera intrari masive de capital si preturi supraevaluate pe pietele financiare, expunand economia riscului schimbarii sentimentului investitorilor", se arata in raportul asupra stabilitattii financiare, publicat joi, de banca centrala.

In plus, arata expertii BNR, un grad mai scazut de atragere a lichiditatilor in lei de pe piata bancilor (sterilizare) ar putea conduce pe de o parte la deprecierea monedei nationale, cu efecte negative asupra depozitelor in valuta ale companiilor si populatiei, iar pe de alta parte ar putea genera inflatie, ceea ce ar putea determina bancile sa prefere sa isi plaseze banii in active cu un grad mai redus de lichiditate.

Banca centrala mai atrage atentia ca odata cu tendinta de apreciere a leului fata de moneda europeana, creste si volatilitatea monedei nationale, ceea ce poate duce la instabilitate si nesiguranta, in special in randul companiilor autohtone si al populatiei, care, in mod obisnuit, nu au cum sa isi acopere pierderile cauzate de diferente de curs valutar.

Limitarea interventiilor BNR pe piata valutara incepand cu noiembrie 2004, liberalizarea accesului strainilor la depozite in moneda nationala din aprilie 2005 si trecerea la tintirea directa a inflatiei din luna august a anului trecut au contribuit la dinamica si volatilitatea cursului de schimb.

Volumul resurselor atrase de pe piata monetara a fost de circa 18 miliarde lei pe zi in cea de-a doua parte a anului trecut, in conditiile in care costul acestor operatiuni a crescut. "Evolutia ascendenta a ratei dobanzii si aprecierea cursului de schimb sunt factorii care in 2006 pot genera o dinamica asemanatoare a costului", mai arata raportul.

Printre factorii care pot diminua aceasta tendinta, BNR mentioneaza accesul in crestere la depozitele bancare si micsorarea diferentei dintre dobanzile practicate pe piata interna interbancara pentru atragerea si plasarea de depozite.

Continuarea politicii monetare mai restrictive din zona euro si Statele Unite ale Americii (SUA) are, in principal, doua implicatii asupra stabilitatii financiare din Romania, se arata in raportul BNR. Una se refera la posibilitatea ca datoriile in valuta sa cresca, in conditiile in care ponderea creditelor acordate companiilor pe termen mediu si lung in euro a crescut de la o treime din totalul datoriilor, cat era in 2003, la o jumatate din acestea, cat ajunsese la sfarsitul anului trecut. Cealalta implicatie amintita de BNR se refera la faptul ca o parte din capitalurile volatile s-ar putea retrage catre plasamentele mai bine remunerate in euro si dolari.

Firmele au mai multi bani in conturi decit suma creditelor luate

Depozitele bancare detinute de companiile romanesti erau, in 2005, cu 1,21 miliarde lei mai mari decat creditele contractate de ele in banci, mai arata Raportul asupra Stabilitatii Financiare BNR.

Cauzele asa numitei pozitii de creditor net pe care o au firmele romanesti fata de banci sunt, in principal, cresterea posibilitatilor de finantare din capitaluri proprii sau din alte surse nebancare, contractarea de datorii externe - care pot fi plasate in depozite interne pentru a profita de dobanzile mai mari, obtinerea de fonduri europene si constrangerile legale privind depunerea de garantii pentru a participa la licitatii. Totusi, BNR precizeaza ca aceasta pozitie isi poate avea sursa si in ineficienta utilizarii resurselor.

Daca se iau in calcul si imprumuturile contractate in strainatate, companiile romanesti devin debitori neti, cu o diferenta intre credite si depozite de 12,49 miliarde lei in anul 2005, in scadere cu 17% fata de anul anterior, potrivit datelor BNR.

Statistica prezentata arata o imbunatatire a situatiei financiare a firmelor romanesti, indiferent daca vorbim de firme mici si mijlocii (IMM-uri) sau de firme mari. In 2005, nivelul profitabilitatii s-a mentinut la un nivel similar celui din 2004, insa indicatorii privind lichiditatea s-au imbunatatit. "Din perspectiva stabilitatii financiare, o diminuare a constrangerilor de lichiditate este benefica (intrucat creste capacitatea companiilor de a face fata unui soc sistemic), in masura in care nu ascunde un comportament mai putin eficient privind trezoreria", se arata in raportul BNR.

Unul din principalii factori care influenteaza costurile companiilor este cursul de schimb, deoarece ponderea importurilor in totalul cheltuielilor cu materiile prime si materialele a fost de 57% in 2005, in crestere fata de anii anteriori. Insa datorita gradului redus de indatorare, firmele romanesti nu ar avea dificultati deosebite din perspectiva indatorarii, ponderea cheltuielilor cu dobanzile in totalul cheltuielilor fiind modica, se apreciaza in raportul BNR.

Dezvolarea serviciilor a contribuit la stabilitatea financiara

Contributia in crestere a serviciilor la formarea produsului intern brut (PIB) a contribuit la cresterea stabilitatii financiare. In opinia bancii centrale, cea mai mare volatilitate s-a inregistrat in agricultura, acolo unde veniturile depind in buna masura de conditiile meteorologice. "Ritmul anual de consum final al populatiei a pierdut din vigoare, fara ca aceasta sa poata fi interpretata, ca o slabire a presiunii inflationiste exercitate de cererea de consum, tinand cont ca a fost determinata de restrangerea severa a autoconsumului, pe fondul rezultatelor nesatisfacatoare din agricultura", se arata in raportul BNR.

Analiza bancii centrale subliniaza ca in pofida unor cresteri economice succesive, de-a lungul a sase ani, PIB-ul pe cap de locuitor reprezinta doar 33% din media Uniunii Europene, ceea ce denota, sustine BNR, nevoie unor reforme structurale.

"Restructurarea economiei necesita investitii ridicate atat la nivel public cat si la nivel privat. Aceste procese imprima deficitului de cont curent - toate celelalte conditii ramanand neschimbat- un caracter structural si persistent pe termen mediu", sustina raportul de stabilitate financiara.

Deficitul de cont curent a fost de 8,7% din PIB la sfarsitul anului trecut, insa gradul de sustenabilitate este ridicat, sustin autorii studiului. Conform bancii centrale, privit din perspectiva raportului economisire si investitii, deficitul de cont curent indica un nivel scazut al economisirii nationale comparativ cu nevoile de finantari in exces ale proiectelor de investitii.

Pentru acest an Comisia nationala de Prognoza a estimat o scadere pana la 8,5% a deficitului balantei de plati.