M-am intalnit cu , presedintele Raiffeisen Bank Romania, la Satya, unul dintre cele mai cunoscute restaurante cu specific vegetarian si vegan din Bucuresti, in jurul pranzului pentru un interviu asezonat cu specialitati vegane si muzica linistitoare. "Satya" inseamna pace in religia indiana, iar localul nu a dezamagit in acest sens, specialitatile vegane fiind pe gustul CEO-ului de 56 de ani care a adoptat aceasta dieta in urma cu mai bine de cinci ani. Linistea si armonia localului au fost completate de lipsa fumului de tigara, un aspect pe care bancherul il considera chiar mai important decat alimentatia sanatoasa.

"Pe mine ma deranjeaza mai mult ca se fumeaza in restaurante. Nutritia este, de asemenea, importanta pentru cum functionezi ca om. Intotdeauna am spus referitor la banca ca atunci cand pierzi bani, vrei un singur lucru: sa fii pe profit. Asa este si in viata. Tatal meu imi spunea: Un om bolnav are o singura dorinta, sa fie sanatos, dar un om sanatos are multe dorinte", povesteste bancherul olandez care a pasit in Romania in 1993, la putin timp dupa Revolutie, intr-o perioada in care capitalismul era un concept neclar, iar lupta pentru supravietuire era salbatica.

Intrebat daca romanii, ca popor, au o alimentatie nesanatoasa, van Groningen a raspuns ca, de asemenea, in acest caz, vorbim de un proces de evolutie, atat din perspectiva mancarii, dar si a stilului de viata.

“As vrea, totusi, ca macar fiecare sa se gandeasca ce mananca si cum mananca si sa nu fie un automatism, sa manance ceva pentru ca asa a vazut. Fiecare trebuie sa ia decizii, dar macar sa se documenteze inainte”, afirma seful Raiffeisen Bank, una dintre cele mai mari banci din piata romaneasca.

Van Groningen a comandat ulterior o supa de linte, sote de tofu cu broccoli si un expresso scurt, alimente de baza intr-o dieta vegana, care reusesc sa ii asigure totusi o cantitate suficienta de energie pentru a face foarte mult sport. Bancherul este un cunoscut maratonist si a participat de doua ori la triatlonul Iron Man.

“Formal, in Romania nu se face niciun fel de educatie despre mancare. Este clar ca, daca te uiti in Statele Unite, unde o mare parte din populatie are probleme cu sanatatea, este o legatura directa intre alimentatie si sanatate. Dar, dupa cum in urma cu 30 de ani fumatul era acceptat, si toata lumea sustinea ca nu e nicun fel de problema, este posibil ca in doua generatii sa se schimbe si abordarea fata de mancarea nesanatoasa", a mentionat Steven van Groningen.

Simplul fapt ca mancam astazi intr-un restaurant vegetarian arata ca exista o preocupare si in Romania in acest sens.

De asemenea, tendinta de a manca sanatos prinde contur in Romania si s-ar putea ca perceptiile sa se schimbe, cum s-a intamplat deja in cazul alergatului.

"Cand am venit prima data in Romania sa locuiesc, in 1993, daca alergai in weekend in Herastrau, erai singur. Erau copii mici care spuneau: <<Mai tare, mai tare, 1,2,3,1,2,3>> sau barbati care radeau de sotia mea ca alerga. Asta a durat foarte mult, dar acum daca alergi sambata dimineata sunt mai multe persoane care alearga decat cele care se plimba”, a remarcat bancherul olandez.

Cum vede un profesor de etica situatia non-valorilor promovate in Romania

"Este greu de spus daca s-a schimbat ceva. Daca dau drumul la televizor, lucru pe care il fac rar, il inchid imediat. Cred ca tine si de faptul ca o lunga perioada in timpul comunismului au fost lipsuri, iar acum exista un focus pe aspectele materiale. Ar trebui sa ne uitam doar la trafic si o sa vedem cat de mult putem sa imbunatatim, fara efort financiar. Trebuie sa accepti ca ai o masina, dar nu si dreptul sa o parchezi unde vrei. Daca construiesti sau darami o casa pe o strada ingusta si apoi faci acolo un bloc cu 4 etaje, normal ca nu gasesti locuri de parcare", a raspuns van Groningen la intrebarea referitoare la non-valorile care par sa iasa din ce in ce mai mult in fata in societatea romaneasca.

El crede ca procesul prin care o societate ajunge sa pretuiasca valorile adevarate tine tot de timp, dar trebuie sa existe intelegerea ca este o problema colectiva. "Nu se poate rezolva daca fiecare se uita doar la interesul personal pe termen scurt".

O autoritate pentru a putea schimba mentalitati trebuie sa fie in primul rand credibila si corecta.

Presedintele Raiffeisen Bank da exemplu felul in care Politia din New York a reusit sa schimbe in urma cu cativa ani abordarea referitoare la criminalitate. "La un moment dat au inceput sa faca actiuni la metrou, iar cei care calatoreau fara bilet erau prinsi. Filozofia era foarte simpla: daca cineva nu isi ia bilet la metrou, probabil ca nu respecta nici alte legi", povesteste van Groningen.

In acelasi timp, conteaza foarte mult cum se aplica legile intr-o societate, trebuie sa existe o viziune de ansamblu in spate.

"Avem nevoie de institutii puternice. Oamenii trebuie sa aiba incredere in Politie, in Justitie, in stat in general. Nu trebuie sa apara discutii de genul: daca toata lumea nu plateste, eu de ce sa platesc", avertizeaza bancherul.

Este foarte important sa aratam povestile de succes din Romania, nu toate nenorocirile si lucrurile dramatice.

Seful Raiffeisen Bank recunoaste ca in pozitia sa de bancher intalneste destul de des oameni care reusesc sa faca ceva. "Avem destule povesti de succes care pot fi promovate sau putem sa cream succes daca vrem. Sportul este un ambasador unde valorile sunt importante. Exista oameni care au luat ceva ieftin de la stat sau au obtinut o autorizatie de constructie ilegala si au facut bani, dar sunt si oameni destul de destepti care nu sunt lenesi si muncesc si fac bani intr-un mod cinstit. Aceste povesti trebuie promovate", spune cu optimism olandezul care vorbeste romana mai bine decat multi nativi.

In ceea ce priveste etica in business, profesorul care preda chiar acest curs la programul de EMBA al Maastricht School of Management Romania, considera ca "daca esti etic in societate sau in business, nu vrei sa spui la toata lumea", fiind standarde personale dupa care te judeci singur.

Nu trebuie sa arati la toata lumea ca tu esti mai etic decat celalalt. Este exact cum spunea Margaret Thatcher despre leadership:<<Being powerful is like being a lady. If you have to tell people you are, you aren’t>>

El a constatat ca in business ajungi la situatii de genul: "daca face toata lumea si eu nu fac, atunci nu supravietuiesc", insa daca esti fortat in anumite momente sa ai un comportament care nu este aproape de valorile tale, atunci poti sa lupti prin alte canale sa atragi atentia asupra eticii. "Nu poti sa spui ca asta este si sa nu faci nimic. Cu totii, cand avem nevoie de doctori, ne ducem acolo. A trebuit sa platesc, nu mi-a placut, dar acum fac ceva ca sa schimb situatia si cateodata putem face mai mult".

Daca nu ai o masa critica de oameni care vrea sa schimbe ceva, atunci nu se va schimba nimic.

Van Groningen considera, insa, ca problema mai grava pe termen lung tine de selectia negativa.

"Cei muncitori, destepti, fie devin total frustrati, fie pleaca in strainatate. Si sunt inlocuiti de smecheri din strainatate care vin aici si se descurca foarte bine. Eu nu vreau sa spun ca in strainatate este totul ok sau ca strainii sunt intotdeauna deasupra, nu este deloc asa. Dar afirm ca, daca construim un mediu in care un anumit tip de comportament nu este pedepsit, are loc o anumita selectie negativa care se aplica tuturor", conchide bancherul.

Citeste si:

Pe de alta parte, in mediul corporatist, cand esti mare si puternic poti sa duci o politica de succes fara sa ai nevoie sa faci anumite compromisuri."Daca cineva la Raiffeisen incearca sa obtina un avantaj printr-un mod netransparent si il prind, a doua zi il expun", subliniaza Steven van Groningen.

El a remarcat faptul ca, daca esti mic antreprenor, este posibil sa ajungi intr-o situatie ca atunci cand te duci la doctor, dar pentru orice firma mare un asemenea comportament nu trebuie acceptat.

"Banii compromit de multe ori standardele si valorile".

CEO-ul Raiffeisen Bank aminteste de un studiu foarte cunoscut realizat in Israel despre o cresa pentru copii. Parintii trebuiau sa ajunga pana la o anumita ora sa isi ia copii acasa. Daca ajungeau prea tarziu, insemna ca cei de la cresa trebuiau sa stea peste program. La un moment dat, cresa a zis ca nu se mai poate si a stabilit ca daca ajungeau mai tarziu, trebuiau sa plateasca o penalizare. "Ce s-a intamplat? Exact chestia opusa. Daca inainte toata lumea se simtea prost daca intarzia, acum a devenit o tranzactie. Nu-i nimic, platesc. Si intarziau mult mai mult decat inainte".

Asa ca banii au schimbat comportamentul total, nu in bine, ci in rau. "Banul poate schimba intr-un mod negativ foarte mult si este important sa constientizam asta".

De la Drept, la IT si apoi la "pepiniera" de bancheri de la ABN Amro

Steven van Groningen si-a inceput cariera de bancher in 1986 la banca franceza Credit Lyonnais, la varsta de 28 de ani. "Deoarece am facut sport de performanta si intrucat am vrut sa ma casatoresc cu o romanca, am inceput relativ tarziu sa lucrez".

Van Groningen a lucrat in Olanda mai mult pe partea de corporate banking si chiar la un moment dat intr-o firma de IT, cu toate ca a studiat dreptul. "Angajatorii de la firma de IT credeau ca in loc sa faca bancheri din tehnicienii IT, mai bine luam un bancher si il invatam IT. Asta am facut o perioada", isi aminteste oficialul Raiffeisen.

In 1993, cand s-a mutat in Romania, Steven van Groningen a lucrat la BNR, oferind consultanta pentru intemeierea sistemului de plati. In 1994, el a trecut la banca olandeza ABN Amro, iar in 1998 a plecat in Rusia si apoi in Ungaria. La Raiffeisen Bank Romania si-a inceput cariera in 15 mai 2001.

"ABN Amro era o scoala de bancheri excelenta. Este o banca veche, care avea foarte multa experienta la nivel international"

Intrebat daca Banca Nationala a Romaniei este o buna scoala de bancheri, van Groningen a raspuns ca nu este usor sa fii bancher, pentru ca trebuie sa stii multe elemente de risk management, de corporate banking, operatiuni sau investment banking. Iar in Romania exista tendinta de a ramane in aceeasi zona, nu exista miscari laterale.

"La ABN Amro era o regula, dupa cativa ani erai trimis in alta zona, din back-office in front-office, ca sa devii un bancher complet. Si asta lipseste inca in Romania. Dar cea mai buna scoala este experienta", subliniaza bancherul olandez.

Criza a contribuit cel mai mult la calitatea de bancher din Romania.

El a explicat ca pana cand nu ai experimentat situatia in care ai pierdut bani si ai observat ca un risc pe care nu ti l-ai imaginat s-a materializat nu poti sa spui ca esti un bancher adevarat. Pana nu ai vazut cum antreprenorii care in momentul in care totul merge bine au un anumit comportament si in clipa in care situatia se schimba dramatic fac totul sa isi salveze propriile interese fara sa mai respecte niciun angajament. Pana nu ai trecut de cateva ori prin astfel de experiente, nu poti sa spui ca esti bancher.

Experienta creste calitatea de bancher. Bankingul nu inseamna sa aplici tot felul de reguli dupa carte.

V-ati mai intoarce in BNR?

Intrebat daca se gandeste la o intoarcere in BNR, dupa ce in 1993 a lucrat in pozitia de consultant, bancherul olandez nu a oferit un raspuns fara echivoc, precizand de la inceput ca "nu as mai vrea sa lucreze consultant".

"Deocamdata este mult mai frumos sa fii tu responsabil pentru ceilalti, sa implementezi ideile tale si sa vezi rezultatele. Poate o sa imi schimb abordarea, dar acum sunt inca foarte concentrat pe ce trebuie sa fac. Stiu ca la un moment dat apare un drum spre o pozitie in Consiliul de Supraveghere (al BNR - n.r.), dar ar fi pacat cu experienta pe care o am sa spun gata si sa trag linie. Poate ar fi interesant sa predau la Business School. Cand am vazut ca Misu Negritoiu se muta la ASF, m-am gandit ca, daca as avea cu 10 ani in plus si putin pana la pensie, poate ca ar fi fost o varianta", recunoaste van Groningen.

Nu cred ca m-as vedea intr-un job full time, in afara de ce fac acum.

Pe de alta parte, Steven van Groningen sustine ca va urma o perioada foarte interesanta pentru banca si "ar fi pacat sa nu vad ce se intampla".

Fotografiile au fost realizate de Mircea Dragos.

Nota de plata:

  • suc mere si telina - 13 lei
  • fresh mix (mere, morcov, portocale) - 16 lei
  • Purple Passion - 25 lei
  • supa crema de ciuperci - 16 lei
  • supa de linte - 12 lei
  • supa de avocado si castravete - 18 lei
  • sote de tofu cu broccoli - 29 lei
  • ciuperci Shimeji la tigaie - 36 lei
  • Kedgeree cu avocado - 25 lei
  • apa plata 750 ml - 15 lei
  • apa plata 330 ml - 7,5 lei
  • expresso scurt - 9 lei
  • 2 x expresso lung - 18 lei

TOTAL = 239,50 lei

@Wall-Street Lunch este un feature editorial deja traditional: interviuri inedite acordate jurnalistilor de catre cei mai reprezentativi oameni din businessul romanesc, intr-un cadru informal si relaxat.