Volumul creditelor acordate clientilor a scazut anul trecut cu 6,9%, la 882 milioane de euro, iar depozitele atrase s-au apreciat cu 6,3%, la 660,5 milioane euro.

"In acest an dorim sa crestem pe depozite, avem un target de 70 milioane euro de crestere, iar in prezent suntem la peste jumatate buget realizat. Pentru credite, avem bugetata o crestere tot de 70 milioane euro (...) Totusi, creditele nu cresc in acest moment in Romania, piata este inca inchisa, fenomentul de refinantare este foarte important in acest moment, dar deocamdata nu avem proiecte noi in vederea refinantarii", a declarat miercuri directorul general al sucursalei Bucuresti, Paolo Mariani, intr-o conferinta de presa, potrivit Mediafax.

Cresterea ar fi astfel de 10,6% la depozite, respectiv 7,9% la credite. Mariani paraseste pozitia de director general pentru a conduce directia de private banking a Veneto Banca, ocupandu-se de clientii cu venituri ridicate. Succesorul sau in Romania este Alberto Morini, care a primit deja aprobarea din partea BNR si va prelua mandatul incepand de luni.

Morini a fost pana vinerea trecuta director zonal al Veneto Banca in Italia. Institutia de credit are in perspectiva sa numeasca un manager roman, insa va opera schimbarea cand va fi pregatita in acest sens.

Fuziunea dintre cele doua banci italiene a fost finalizata la sfarsitul saptamanii trecute, in urma careia sucursala din Romania va functiona sub brandul Veneto Banca, incepand deja procesul de rebranding. Reprezentantii bancii nu au dorit sa comunice costurile operative pe care le-au implicat fuziunea, rebranding-ul si schimbarea sistemului IT, insa au precizat ca au fost "modeste" comparativ cu avantajele fuziunii si spera ca vor fi absorbite in timpul exercitiului financiar.

Mariani spune ca banca intentioneaza sa investeasca in continuare in Romania, bazandu-se pe un patrimoniu al bancii-mama de 3 miliarde euro. Pe de alta parte, filiala locala intentioneaza sa se sustina mai mult din fonduri atrase de pe piata interna decat din fondurile bancii-mama.

Citeste si:

"In perioada de criza am incercat sa ne punem ordine in cifre, fara sa facem rabat de la bilanturile noastre, incercand sa cream provizioane potrivite pentru credite neperformante, dar mai ales punand bazele unui bilant comercial al bancii. Nu am facut doar curatenie in casa, ci am pus bazele unei relansari ale activitatii pe plan local. Am realizat proiectul restructurand banca de la varf pana la baza, investind foarte mult in formare profesionala si resurse", a spus Mariani.

El a punctat ca piata romaneasca reprezinta un punct de referinta pentru banca pe plan extern, desi este prezenta in regiune si in Republica Moldova, Croatia si Albania. Banca a avut anul trecut o pierdere neta de 11,7 milioane euro, pe fondul constituirii de provizioane de circa 25 milioane euro aferente creditelor neperformante in valoare neta de 127,5 milioane euro. Valoarea bruta s-a ridicatr la 200 milioane euro, incluzand provizioanele si garantiile aferente creditelor.

"Actionarii, desi isi doresc profit in cel mai scurt timp, vor sa fie creat pe baze solide pentru ca apoi sa dureze in timp. Anul acesta cred ca vom egaliza, vom fi pe zero (...) Desi scopul nostru e sa avem profit, nu putem sa-i punem doar pe aceiasi clienti sa plateasca, trebuie sa extindem baza de clienti", a afirmat Mariani.

De la inceputul anului, stocul brut de credite neperformante inregistrat a fost de 15 milioane euro, banca avand bugetate provizioane de 13 milioane euro pentru intregul an. "La acest moment suntem in buget cu provizioanele, speram sa intram in buget pe tot anul", a precizat oficialul.
Banca isi va concentra activitatea pe IMM-uri, clienti romani si italieni, din domenii de activitate precum agricultura, manufactura sau energie.

Reteaua de unitati va ramane neschimbata, banca avand in prezent 22 de agentii, dintre care 5 in Capitala.
"In retea consideram ca dezvoltarea trebuie sa fie finantata si justificata. Nu suntem o banca de retail, ci in special sprijinim IMM-urile, iar pentru a deschide noi agentii este necesar ca cele existente sa fi demonstrat deja o capacitate suficienta de a aduce venituri, pentru ca altfel nu s-ar justifica o crestere ulterioara", a mai spus Mariani.