Dobanzile la creditele de consum intre 10% si 12% reflecta foarte corect procesul de relaxare monetara impus de BNR, iar scaderea acestora sub pragul de 10% depinde si de lipsa unei baze de date comune intre banci, operatorii de telecom, companiile de utilitati si Fisc, pentru a putea verifica situatia socio-economica a unui solicitant de credite, a declarat, pentru wall-street.ro, Bogdan Dobre, directorul general al Garanti Credite de Consum.

Seful Garanti Credite de Consum a explicat ca imprumuturile de nevoi personale includ o componenta semnificativa de risc, influentata negativ si de faptul ca Romania, spre deosebire de multe tari europene mai dezvoltate, nu are baze de date comune (banci, telefonie mobila, utilitati, fisc etc.) pentru a putea verifica exact situatia socio-economica a unui aplicant pentru credit. "In acest fel se lasa o usa deschisa potentialelor fraude. Aceste pierderi, asumate de catre creditori, sunt incorporate in costul creditului si au o pondere importanta".

"Tinand cont de aceste elemente, in Romania anului 2014, o dobanda la creditele de consum situata intre 10% si 12% este una foarte buna. Scaderea sub limita de 10% s-ar putea face numai scazand componenta de risc din costul creditului. In plus, dobanzile mici sunt caracteristice creditelor securizate (credite ipotecare, credite auto etc.)", a spus Dobre.

Persoanele cu studii elementare sunt cele mai riscante

Oficialul Garanti a observat de-a lungul timpului o rata mai mare a creditelor neperformante in segmentul celor cu studii elementare, care se bazeaza pe un singur venit in familie, mai mic de 1.000 lei net lunar. Acesta este de altfel si segmentul cel mai expus oricaror variatii de preturi in piata (alimente, utilitati etc.)

Actualele dobanzi ale creditelor de consum reflecta pe deplin procesul de relaxare monetara al BNR?

Bogdan Dobre considera ca actualele dobanzi reflecta foarte corect procesul de relaxare monetara impus de BNR, insa trebuie avut in vedere ca in componenta «costului» unui credit intra nu numai costul surselor atrase de catre institutiile financiare (unde se poate vorbi de influenta politicii de relaxare a BNR-ului), ci si costurile operationale sau costul riscului. Fiecare dintre aceste componente are propria ei dinamica, subliniaza seful Garanti Credite de Consum.

Garanti Credite de Consum mizeaza pe o crestere de 19%

Garanti Credite de Consum, brandul sub care opereaza din 2011 institutia financiara nebancara (IFN) Ralfi, parte a grupului financiar Garanti, acorda credite de nevoi personale exclusiv in moneda locala, iar din 2009 ofera doar credite cu rata fixa pe toata perioada imprumutului.

Garanti Credite de Consum avea la final de 2013 un sold de 514 milioane lei si mizeaza pana la finalul acestui an sa ajunga la 610 milioane lei, ceea ce inseamna o crestere de 18,7%. De altfel, Bogdan Dobre (foto) sesizeaza faptul ca, incepand cu acest an, institutiile financiare au inceput sa acorde o mai mare atentie creditelor de consum, din dorinta de a-si diversifica business-ul si de a eficientiza canalele de distributie.

"Pana anul trecut, institutiile financiare erau mai reticente in a acorda credite de consum, tinand cont de gradul mai mare de risc al acestui tip de imprumut (fiind nesecurizat) [...] Volumele de credite de consum au inceput sa creasca pentru prima oara dupa multi ani. Cu siguranta, in urmatoarele luni vom asista la o recuperare a «pierderilor» de sold din ultimele 12 luni, urmata de o crestere a soldului total de credite de consum", afirma directorul Garanti Credite de Consum.

In prezent, institutiile financiare au un stoc semnificativ de credite de consum, acestea fiind vandute in mare parte in perioada de varf, inainte de 2009. Creditele respective au fost acordate pe o perioada lunga de timp (intre 5 si 10 ani) si vor ajunge la scadenta in acesti ani. Pe de alta parte, volumele noi de credite nu reusesc inca sa acopere aceste iesiri din portofoliu si astfel se explica tendinta de scadere la care asistam.

Din 2013, soldul creditelor de consum a scazut cu circa 10%, iar de la inceputul lui 2014 cu 2%, ceea ce indica o oarecare temperare a scaderii in acest an. Totodata, scaderea soldului pe euro a fost mult mai abrupta fata de lei, dar creditarea in moneda nationala nu a reusit sa compenseze nici pe departe aceasta scadere.

"In acest moment soldul creditelor in valuta (cu precadere euro) este inca mare raportat la cel in lei. Si in acest caz vorbim de efectul creditarii de dinainte de anul 2009, cand era o diferenta semnificativa intre dobanda la creditele in valuta si cea la creditele in lei. Diferenta respectiva a favorizat creditarea in valuta, insa riscul valutar implicat de un astfel de credit a fost ignorat de catre multi actori din piata (institutii financiare si clienti). Acea «febra» a creditarii in valuta a avut insa consecinte pe care le-am resimtit cu totii. Asadar, in ofertele actuale ale bancilor de pe piata locala, se poate observa ca accentul cade (in multe cazuri exclusiv) pe creditarea in moneda nationala. Leul a luat astfel locul valutei in ceea ce priveste creditele de consum in anul 2014", concluzioneaza Bogdan Dobre.

Sursa foto: contract de credit, Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri