Guvernatorul Mugur Isarescu nu se declara ingrijorat de scaderea semnificativa a soldului creditelor in valuta, cu toate ca revenirea creditarii in moneda locala nu are inca putere sa compenseze aceasta contractie. Ultima decizie a BNR pare sa spuna totusi altceva. Imprumuturile in valuta nu sunt incurajate de dobanzile in scadere, asa cum se intampla in cazul celor in lei, motiv pentru care revenirea acestui segment este greu de prezis si ar putea fi sprijinita "subtil" de banca centrala.

Banca Nationala a Romaniei a franat in ultimii ani creditarea in euro, insa - in pofida discursului alambicat al guvernatorului - ultima decizie a consiliului de administratie, cea de reducere a rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta de la 18% la 16%, pare sa sugereze dorinta de a intrerupe trend-ul de contractie a imprumuturilor in moneda straina.

Economistul Florin Citu scrie intr-o postare pe Facebook ca decizia de reducere a rezervelor minime in valuta poate fi explicata fie prin incercarea BNR de a stimula creditarea in valuta, facilitarea repatrierii capitalului sau o iminenta emisiune de obligatiuni in euro. "Primul motiv ar fi ciudat avand in vedere discursul BNR de pana acum, dar este singurul care ar face sens in acest moment", concluzioneaza Citu.

Cum explica BNR evolutia slaba a creditarii in 2013

Potrivit raportului anual al bancii centrale, evolutia modesta a stocului de credite in anul 2013 a fost rezultatul unui mix de factori. In primul rand, standardele de creditare s-au inasprit atat pentru companii, cat si in cazul populatiei, in contextul acumularii de credite neperformante in bilanturile bancilor.

"Pe partea cererii, anul 2013 a fost marcat de manifestarea in continuare a procesului de ajustare – la nivel european si global – a bilanturilor gospodariilor populatiei si companiilor, precum si de persistenta aversiunii fata de risc. Traiectoria viitoare a activitatii de creditare va depinde atat de evolutia procesului de dezintermediere la nivelul UE, cat si de capacitatea sectorului bancar autohton de a se orienta in mod sustenabil catre satisfacerea cererii potentiale din partea sectorului companiilor nefinanciare", precizeaza BNR in raportul anual.

In pofida evolutiilor imprumuturilor in lei si valuta, structura creditelor a suferit modificatri marginale, iar componenta in valuta s-a mentiunut preponderenta in sold, cu 60,9% la final de 2013 si, potrivit BNR, "reprezinta o sursa potentiala de vulnerabiliate in cazul clientilor neacoperiti de riscul valutar".

De altfel, guvernatorul Mugur Isarescu a declarat ca nu este deranjat de creditarea in valuta, dar aceasta "trebuie indreptata spre acele companii care nu sunt expuse riscului valutar, cum ar fi companiile exportatoare". Declaratiile guvernatorului vin in contextul in care BNR a decis reducerea rezervelor minime obligatorii in valuta, masura care la prima vedere ar putea incuraja creditarea in euro.

Pe langa inasprirea conditiilor de creditare in valuta, cresterea nivelului ratelor de dobanda, cu pana la un punct procentual pentru creditele noi, pe ambele sectoare institutionale importante, dar si decizia autoritatilor de a renunta la acordarea garantiilor in euro in cadrul finantarii achizitiilor imobiliare prin programul Prima casa au cantarit la contractia suferita de acest segment. Mai mult, dobanzile la creditele de nevoi personale si la cele pentru achizitia de locuinte au continuat pe un trend usor ascendent si in ultimul an (mai 2013 - aprilie 2014), dupa cum se observa in graficul de mai jos.

Astfel, stocul agregat de credite a consemnat o scadere in 2013, cu 6,9% in termeni reali pentru companii si cu 2,7% in cazul populatiei, contractia mai mica in ultimul caz fiind contrabalansata de cresterea creditului ipotecar, ca urmare a continuarii programului Prima Casa. Pe de alta parte, stocul creditelor acordate sectorului privat s-a cifrat la 218,5 miliarde lei la finele, iar contractia cu 7,4 miliarde lei din 2013 s-a datorat exclusiv componentei in valuta si a afectat in principal companiile nefinanciare.

Cititi si analiza "Cum au evoluat dobanzile la imprumuturile pentru companii: creditele in lei prind putere si dobanzile se apropie de cele la euro".

Isi revine creditarea in lei?

Soldul creditelor in lei a marcat o usoare revenire in 2013, pana la 85,3 miliarde lei. Creditarea in moneda nationala a fost incurajata de banci prin diminuarea substantiala a costului creditelor noi, reducerea medie a ratelor de dobanda fiind de 3 puncte procentuale anul trecut, iar tendinta de reducere a dobanzilor continua, dupa cum reiese din graficul de mai jos.

"Amploarea acestor ajustari indica faptul ca institutiile de credit au dat curs semnalului lansat de banca centrala pentru stimularea creditarii in moneda nationala a sectorului privat – prin reducerile succesive ale ratei dobanzii de politica monetara si prin modificarea cadrului prudential de reglementare – si sugereaza mentinerea tendintei de consolidare a pozitiei creditului in lei si in perioada urmatoare", se arata in raportul BNR.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri