Numarul politelor obligatorii de locuinte (PAD) active incheiate la nivel national de catre asiguratorii care subscriu riscuri de catastrofa naturala a atins 1.244.496 de contracte, la sfarsitul lunii mai din acest an, conform datelor publicate de Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

Suma acestor contracte PAD incheiate reprezinta o cifra record pentru PAID, o companie a carei cota de piata a fost macinata continuu in ultimii ani de lupta de interese intre actionari, in acelasi timp concurenti. Astfel, comparativ cu luna mai din 2013, numarul asigurarilor obligatorii de locuinte (PAD) a crescut de 3,7 ori, de la 333.613 polite active in momentul respectiv.

Cea mai slaba evolutie inregistra de PAID in cei aproape cinci ani de existenta a fost in la finele lunii septembrie 2012, moment in care volumul subscrierilor a ajuns la putin peste 200 de mii de contracte. In acel moment, Norma CSA de obligativitate a incheierii politei a fost retrasa si s-a revenit la forma legislatiei din decembrie 2010, care enunta ca proprietarii de locuinte care aveau polita facultativa in vigoare nu mai aveau obligatia sa incheie si polita obligatorie.

Datele din prezent arata ca PAID a ajuns astfel la un grad de acoperire al asigurarii obligatorii a locuintelor de 14,7%, la un total de aproximativ 8,5 milioane de unitati locative, la nivel national, potrivit datelor recensamantului populatiei si locuintelor. Luand in considerare numarul contractelor incheiate de la inceputul anului, in suma de 496.305 (conforma datelor publicate de PAID) si o prima de 20 de euro (valoarea primei este de 10 si 20 de euro, in functie de suma asigurata, PAID a incasat de la inceputul anului aproximativ 10 milioane de euro, sub forma de prime brute subscrise.

Din punctul de vedere al distributiei pe regiuni, 72,2% dintre asigurarile obligatorii de locuinte au fost raportate in mediul urban si 27,8% in mediul rural. In functie de tipul de locuinta, 87,9% din politele PAD sunt incheiate pentru cele de tip A si 12,1% pentru locuintele de tip B, scrie 1asig.ro.

Bucurestiul este zona cu cele mai multe asigurari obligatorii a locuintelor (251.369), fiind urmata de judetele Timis (65.250 polite), Prahova (62.549 polite) si Constanta (58.940 polite). La polul opus, judetele cu cele mai putine locuinte asigurate obligatoriu au fost Salaj (7.223 de polite), Mehedinti (9.960 polite) si Bistrita-Nasaud (10.426 polite).

In ceea ce priveste distributia pe regiuni, cele mai multe polite active sunt in Bucuresti (20,2% din totalul politelor), Muntenia (19,8%) si Transilvania (16,1%). De asemenea, cea mai mica acoperire o intalnim in Maramures (2,7% din totalul politelor), Bucovina (3,5%) si Crisana (4,2%).

Cum s-a schimbat modelul de crestere?

La finele lui 2010, prin aducerea intr-o lege obligatorie a contractului facultativ, PAID a fost aruncat in competitie cu ceilalti asiguratori (in acelasi timp chiar membri PAID), care au scos polite facultative similare politei PAD, din punct de vedere al pretului, dar facultative, cu mai multe riscuri acoperite. Mai mult decat atat, s-au folosit de calitatea de actionar al PAID pentru a pune in vanzare produse facultative cu aveau in denumire si sintagma PAD (polita de asigurare la dezastre), transformand astfel PAID intr-un instrument de marketing pentru cresterea vanzarilor de asigurari facultative.

Ani de zile, din 1996 si pana in 2011, asigurarile facultative de locuinta s-au mentinut la o medie de 9% din total spatii locative (sub un milion de polite vandute), dar din 2011, evolutia vanzarilor pentru acest tip de polite a avut un trend spectaculos, sustinut de asimilarea PAD. Astfel, la sfarsitul anului 2011, erau in vigoare peste 4,4 milioane de contracte facultative si numai 574.000 polite obligatorii.

Acum prin introducerea fransizei PAD, prin care asiguratorii sunt obligati sa emita polite de locuinta facultativa numai cu fransiza PAD pentru cele trei riscuri catastrofale (cutremur, inundatii si alunecari de teren), asigurarile facultative au tendinta de a deveni motorul asigurarilor obligatorii. Bineinteles, daca nu se modifica din nou legislatia!

"Daca legea s-ar schimba din nou, este posibil ca asiguratorii sa faca inca o data concurenta politei PAD pentru a-si creste vanzarile. Insa, sistemul pare sa functioneze in actualul model, iar ceea ce are nevoie acum sistemul de asigurari obligatorii este reprezentat de stabilitatea legislativa, astfel incat asiguratorii sa-si poata adapta oferta de produse. Piata a fost bulversata continuu in ultimii ani si ne-a bulversat pana si pe noi care facem asigurari de dimineata si pana seara.", apreciaza , managing partner Otto Broker.

In opinia sa, evolutia din ultima jumtate de an a ritmului de subscriere a politelor obligatorii va continua. "Sunt doua categorii de clienti: cei care aleg sa incheie o asigurare de locuinta pentru a se conforma obligatiei legale si cei care vor sa-si protejeze averea, iar acestia opteaza, de obicei, pentru cea facultativa. Acum, potrivit noilor reguli, automat, amandoua categoriile de clienti isi cumpara polita PAD.", mai spune Victor Sraer.

El adauga faptul ca, in general, clientii care bat la usa Otto Broker aleg sa-si incheie amandoua asigurarile. "Atunci cand vine vorba de ceva care ti-ar putea distruge casa, te gandesti la cutremur si aigurarea obligatorie, iar cand discuti de asigurarea facultativa a casei te gandesti, in principal, la inundatii de la vecini. Astfel, pot spune ca asigurarile facultative nu sunt singurul motor de crestere pentru asigurarile obligatorii, de acum incolo, ci si faptul ca se vorbeste tot mai mult despre asigurarile de locuinta, care costa 4-5 euro pe luna, cat un pachet de tigari", adauga Victor Sraer.

Citeste si:

    Forma actuala a legii 260/2008 arata astfel:

    • Toate politele facultative se emit pentru cele trei riscuri acoperite de polita PAD (cutremur, inundatii si alunecari de teren) in exces peste polita PAD;
    • Doua polite se vor emite: polita PAD + polita facultativa cu fransiza PAD;
    • Pentru prima data politele PAD se pot emite de toti asiguratorii care pot subscrie riscuri catastrofale (Clasa VIII) nu doar de asiguratorii membri PAID.

    Puncte de reper pentru politele obligatorii si efecte resimtite:

    • Iulie 2010 – incepe procesul de emitere a politelor obligatorii pentru locuinte;
    • Decembrie 2010 – Legea 260/2008 este modificata de catre Parlament. Proprietarii de locuinte care aveau polita facultativa in vigoare nu mai aveau obligatia sa incheie si polita obligatorie;
    • Iulie 2011 – sfarsitul “perioadei de gratie”, dupa care autoritatile locale ar fi aplicat sanctiuni cetatenilor care nu au incheiate o polita obligatorie sau facultativa. Luna iulie 2011 a fost luna cu cele mai mari subscrieri de polite facultative, profitandu-se de amenzile ce s-ar fi dat dupa 5 August 2011;
    • Mai 2012 – Iulie 2012 – ca urmare a neaplicarii amenzilor multe din politele facultative emise in aceasta perioada ca si “ clone PAD” nu s-au mai reinnoit;
    • August 2012 – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a emis o norma care prevedea revenirea la prima versiune a legii 260/2008 - obligativitatea detinerii de polita PAD;
    • Septembrie 2012 – norma este retrasa si se revine la forma legislatiei din decembrie 2010;
    • Iulie 2013 – Legea 260/2008 se modifica din nou si asiguratorii sunt obligati sa emita polite de locuinta facultativa numai cu fransiza PAD pentru cele trei riscuri.

    Pe aceasta tema, la o intalnire cu presa economica organizata de Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania – UNSAR, Adrian Marin, responsabil sectiunea asigurari de bunuri si proprietati al UNSAR, declara ca "odata cu intrarea in vigoare a politei obligatorii, anumiti competitori s-au apropiat foarte mult de PAD ca produse si au vandut riscuri suplimentare ca sa faca volume. Daca pot fi sustinute acest volume depinde insa de programele de reasigurare si capitalizarea fiecarei companii. Nu vorbim de o frecventa foarte mare, cum este cazul la RCA. Insa, cand riscurile catastrofale asigurate se produc, fac regulile jocului. Atunci putem sa vedem daca, cine si cati asiguratori si-au asumat si isi respecta promisiunea.".

    Citeste si:

      In opinia sa, se va mentine o competitie puternica intre asiguratori, intrucat in lipsa unor evenimente catastrofale majore acest segment de business este profitabil. Adrian Marin anticipa, de asemenea, o crestere semnificativa a subscrierilor PAID, precum si o constientizare mai mare a riscurilor catastrofale (in special a cutremurului) de catre populatie.

      La finele anului 2013, valoarea primelor brute subscrise aferente asigurarilor pentru locuinte (obligatorii si facultative) a fost de 629 milioane lei, in crestere cu 7% fata de anul anterior, din care asigurarile facultative – 569 milione lei (+1%), iar asigurarile obligatorii (PAD) – 60 milioane lei (+149%). Gradul de penetrare in randul populatiei a fost de aproximativ 45% (40% facultative si 9% obligatorii insa multe locuinte aveau atat facultativa cat si obligatorie).

      Reprezentantul UNSAR anticipa, totodata, faptul ca primele subcrise de societatea care emite polite obligatorii pentru locuinte vor creste cu 70% in 2014, depasind 100 milioane de lei, de la 60 milioane de lei in 2013. "Vanzarile PAID vor depasi 100 milioane de lei. Cresterea va fi generata de catre efectul modificarii legislatiei, care obliga toti asiguratorii sa emita polite facultative pentru riscuri catastrofale numai pentru partea din suma asigurata ce depaseste suma asigurata obligatoriu prin polita PAD, de 10.000, respectiv 20.000 euro. Practic, politele facultative similare PAD incheiate anterior de alti asiguratori vor fi incheiate de PAID.", a declarat Adrian Marin.

      Inundatiile pun PAID la plata: daune de 80.000 EURO in 2014

      Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a platit, in primele cinci luni ale anului, daune in valoare de 80.000 de euro (358.380 lei) si a avizat 204 dosare de dauna, fiind constituite rezerve de dauna care insumeaza peste 330.000 de euro (1,5 miliarde lei). Cele mai mari sume reprezentand despagubiri au fost platite in judetele Prahova si Galati. Astfel, cele mai mare daune acoperite de PAID au fost de 27.334 lei, 20.453 lei si 18.000 lei.

      Valoarea daunelor platite in primele luni ale anului este aproape de suma achitata pe intreaga durata a anului trecut, de 470.400 lei, adica peste 105.200 euro. Cea mai mare dauna acoperita anul trecut a fost insa de trei ori mai mare decat cea achitata pana acum in 2014, de 60.000 lei (40.000 euro). Banii au fost folositi pentru o locuinta avariata din judetul Prahova, ca urmare a alunecarilor de teren.

      PAID a fost infiintata in septembrie 2009. Cei mai mari actionari ai asiguratorului sunt Astra, Groupama si Gothaer Romania, fiecare cu 15%. Generali Romania are o participatie de 11%, iar ABC Asigurari, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurari, Euroins, Grawe Romania si UNIQA Romania detin cate 5,5% din actiuni.

      Primele polite emise de PAID, cunoscute si sub denumirea PAD, au fost emise in iulie 2010. La finele lunii aprilie a acestui an, PAID avea 1,16 milioane de polite in portofoliu. Fondul locativ national numara aproximativ 8,5 milioane de locuinte. In 2013, primele subscrise pentru asigurarile obligatorii de locuinte au crescut cu 149%, la 60,25 milioane de lei, de la 24,2 milioane de lei, conform datelor Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF).

      Pentru acest an, primele subcrise PAID Romania vor creste cu 70%, depasind 100 milioane de lei in acest an. Potrivit legii, toti proprietarii de locuinte au obligatia de a incheia PAD, care ofera acoperire impotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor) in limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, in functie de structura constructiva a locuintei asigurate.

      Valoarea primei este de 10 si 20 de euro, in functie de suma asigurata. Proprietarii care nu isi asigura locuintele vor fi amendati de autoritatile locale cu pana la 500 lei. De asemenea, proprietarii neasigurati si afectati de unul din cele trei riscuri (cutremur, inundatie, alunecare de teren) nu vor mai primi ajutoare de la autoritati pentru refacerea gospodariilor afectate.

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Marius Alexandru Stanciu
      Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


      Setari Cookie-uri