"Medium-Term budgetary Objective" - MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru in parte, definit prin compactul fiscal, care priveste nivelul deficitului structural si prin care Comisia Europeana incearca sa se asigure ca deficitele publice nu vor mai depasi pragul de 3% din PIB nici in conditii de contractie economica. Dupa criza datoriilor suverane, statele europene si CE au convenit ca nu este suficient criteriul privind limita de deficit bugetar de 3% stabilita la Maastricht, astfel ca s-a decis crearea compactului fiscal european, care stabileste ca daca datoria publica este semnificativ sub 60% din PIB si riscurile la adresa sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung sunt reduse, iar deficitul structural nu poate trece de 1% din PIB, potrivit Mediafax.

VIRAL. MTO-ul, bata-l vina: pedagog de scoala noua

VIRAL. MTO-ul, bata-l vina: pedagog de scoala noua

Deficitul structural este calculat in functie de cheltuielile primare ale statului (cheltuieli angajate pe termen lung si care nu pot fi modificate rapid, in functie de ciclul economic), precum si in functie de diferentialul intre PIB realizat sau estimat si cresterea economica potentiala (optima), care nu creeaza derapaje. Romania are ca tinta pentru 2015 atingerea unui deficit structural de 1% din PIB. Comisia Europeana estimeaza ca Romania va avea anul viitor, in conditiile fiscale actuale, un deficit bugetar de 1,9% din PIB, atat in termeni cash, cat si ESA, ceea ce va corespunde unui deficit structural de 1,7%. Analiza CE a fost realizata luand in calcul toate masurile fiscale de la inceputul acestui an, dar fara a incorpora reducerea CAS.

In cadrul acordului cu FMI si CE, autoritatile romane au convenit ca un deficit bugetar cash de 1,4% din PIB in 2015, care corespunde unui deficit structural de circa 1% din PIB. Practic, Comisia Europeana estimeaza ca Romania ar trebui sa adopte pentru 2015 masuri suplimentare de crestere a veniturilor sau scadere a cheltuielilor echivalente cu 0,5% din PIB, in conditiile in care atat cheltuielile cu pensiile si salariile, cat si cele cu investitiile ar ramane in limitele bugetare din prezent.

La un PIB de circa 698 de miliarde lei estimat pentru 2015, acest efort suplimentar reprezinta circa 3,5 miliarde lei.
CE nu a luat insa in calcul cresterea cheltuielilor de aparare si nici alte masuri anuntate de Guvern in vara, dupa plecare msisiunii FMI-CE. Deficitul cash pentru 2014 este estimat la circa 2,2% din PIB, iar reducerea acestuia la 1,4% din PIB, ar presupune, la un calcul contabil, un efort bugetar de circa 5,5 miliarde lei.

Comisia Europeana estimeaza, insa, ca in 2015 cresterea economica de 2,6% se va baza in mai mare masura pe cresterea consumului intern si nu doar pe exporturi, ceea ce va avea ca impact o majorare mai accelerata a veniturilor bugetare. Aceste proiectii nu tin cont, insa, de alte masuri care nu au fost convenite cu misiunile de evaluare ale acordului cu FMI si CE. De altfel, expertii internationali au plecat de la Bucuresti in urma cu o luna anuntand ca acordul se suspenda pana in noiembrie, intrucat autoritatile nu au adus suficiente argumente privind sustenabilitatea masurii de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale.

Citeste si:

Potrivit estimarilor, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar avea un impact bugetar anual de cel putin 5 miliarde lei. Presedintele Traian Basescu i-a spus, luni, premierului Victor Ponta, ca ar fi "unfair" sa intre in alegeri fara sa trimita bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmatia lui Ponta ca, atunci cand va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul presedinte al tarii.

La afirmatia presedintelui Basescu potrivit careia Romania mai are de acoperit si MTO (Medium Term Objective - Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a intrebat mai intai "Poftiti ?", iar dupa ce presedintele Basescu a reluat ca mai exista si MTO-ul, care mai inseamna vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a raspuns: "O sa lucram la toate". Presedintele a intrebat daca reducerea CAS se va face pe baza unor majorari ultewrioare de taxe, dar nu a primit un raspuns. Ponta a declarat miercuri ca reducerea CAS este acoperita contabil din cresterea accizei, taxa speciala pe constructii si incasari suplimentare inclusiv pe baza noii Legi a insolventei, dar economia nu necesita doar contabilitate, ci si un pic de minte care uneori lipseste "la cel mai inalt nivel".

"Ministrul Voinea ma intreba daca presedintele stie ca acea reducere a deficitului, faimosul MTO pe care l-a invatat toata lumea asa deodata, este trecut si in Legea bugetului de stat, si in Strategia fiscal-bugetara, nu era ceva rau. Ceea ce romanii nu stiu este ca e o decizie criminala, antiromaneasca, a presedintelui Basescu - Polonia si Ungaria ajung la aceleasi tinte de deficit structural in 2018, nu in 2015, Franta, Italia, Portugalia, toti ceilalti, in 2017 -. Basescu a vrut 2015, ca «dupa noi, potopul». Strict ca sustenabilitate - m-am uitat inca o data pe toate datele - avem anual o incasare suplimentara de 2,6 miliarde din cresterea accizei, 1,5 miliarde din taxa speciala pe constructii si, am verificat si acum, fata de anul trecut, la venituri curente, pe primele sase luni avem 3 miliarde de lei in plus. Deci, daca e vorba de contabilitate, acoperim contabil, doar ca economia nu e doar contabilitate, mai e si un pic de minte care uneori lipseste la cel mai inalt nivel", a spus Ponta in sedinta de guvern. El a facut referire din nou si la veniturile care ar urma sa fie atrase pe baza noii Legi a insolventei, statul avand de recuperat 41 miliarde lei de la firme in insolventa, si din reorganizarea ANAF.

"Daca nu facem acum reducerea CAS, cu crestere economica, incasari suplimentare si venituri certe, inseamna ca nu o sa mai putem sa o facem niciodata", a spus Ponta. Premierul a mai aratat ca evaziunea fiscala la CAS a crescut de la 10 la 19 miliarde lei cand Guvernul Boc a marit contributiile de asigurari sociale. El a afirmat ca reducerea CAS reprezinta o masura buna, dar si sustenabila, fiind discutata cu mediul de afaceri, din partea carora exista sustinere, cu Banca Nationala si partenerii financiari internationali, care atentioneaza ca taxarea muncii este inca acel capitol la care Romania nu este competitiva.