Cum risipeste Fondul de garantare din sistemul de pensii private banii pe salarii

De exemplu, sub supravegherea si controlul ASF functioneaza ca persoana juridica de drept public si Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (FGDSPP), infiintat in 2012, in baza Legii nr. 187/2011, desi sistemul de pensii private obligatorii (Pilon II) se afla inca in faza de acumulare si nu in faza de plata a pensiilor, unde se impune existenta acestui fond.

Mai mult, pensiile administrate privat au prevazuta prin lege (Legea nr. 411/2004) o garantie minima a principalului net (constituit in perioada de acumulare si egal cu suma totala a contributiilor minus comisioane de adminstrare si penalitati de transfer, dupa caz), pe care toti adminstratorii de Pilon II sunt obligati sa o ofere. Suplimentar, pentru protectia contributiilor virate de participanti, ASF a decis in 2012 ca administratorii trebuie sa puna si niste bani deoparte, sub forma de provizion tehnic, pentru acesta garantie obligatorie.

Valoarea actuala a provizionului tehnic necesar pensiilor private obligatorii este de 274.727.450 lei (total la nivel de Pilon II), potrivit datelor furnizate de ASF si reprezinta principalul element al sistemului de solvabilitate al pensiilor private, constituit din resursele proprii (venituri din comisioane) ale administratorului si mentinut in conturi ale acestuia, cu regim de supraveghere speciala (activele aferente sunt blocate, nefiind la discretia administratorilor pentru cazuri de insolventa sau pentru distribuirea de dividende), deschise la banca depozitar al activelor fondului de pensii.

Un fond de garantare mult prea oneros

Comparativ cu valoarea actuala a provizionului tehnic, capitalul de rezerva calculat de ASF pentru FGDSPP este de 3 milioane de lei, de constituit in 8 ani. In primii doi ani de activitate, FGDSPP a acumulat deja suma de 1,2 milioane de lei, sub forma de contributii pentru garantare de la administratori. In ceea ce priveste cheltuielile legate de administrare si functionare FGDSPP se dovedeste a fi un fond de garantare mult prea oneros, cheltuielile de personal (pentru 3 directori, 3 angajati, plus 3 membri CA) fiind in jurul sumei de 1,4 milioane de lei in 2013, similara cu cea previzionata pentru 2014, conform informatiilor obtinute de wall-street.ro.

Potrivit structurii organizatorice prezentate pe site-ul FGDSPP, conducerea este asigurata de Mihai Constantin Seitan - presedinte Consiliu de Administratie (desemnat de catre ASF), Mircea Tudor Moldovan - membru CA (desemnat de catre APAPR), Ioan Raceu - membru CA (desemnat de catre Ministerul de Finante) si Mircea Oancea - director general (fost presedinte al CSSPP). Mai exista, de asemenea, un director economic - Gabriela Bleaja Craciunica si un director financiar - Decebal Barbu, care este si vice-presedinte al sindicatului ASF) si alti 5 angajati.

Din informatiile wall-street.ro, membrii CA au avut anul trecut o indemnizatie lunara individuala bruta de 880 euro in timp ce presedintele boardului de 1.100 de euro. In acelasi timp, media neta a salariilor din 2013 incasate a fost de 2.180 euro pe luna. In consecinta pentru suma de 3 milioane de lei, din care FGDSPP a cerut administratorilor in primii 2 ani din 8 ani nu mai putin de 1,2 milioane de lei (vezi tabelul), fondul risipeste pe salarii si alte cheltuieli un buget de 2,5-3 milioane lei pe an. Asadar, dupa 8 ani FGDSPP va inghiti pe salarii peste 20 milioane de lei, ca sa administreze un fond de 3 milioane de lei.

Potrivit ASF, fondul de garantare intervine dupa instituirea masurii de administrare speciala asupra unui fond de pensii, pentru a suplimenta activele personale pana la valoarea garantata, in cazul putin probabil al unor evenimente viitoare extreme (probabilitate de aparitie a evenimentului mai mica de 0,025) (altfel spus mai mica de 2,5%), in care provizionul tehnic poate deveni insuficient pentru acoperirea completa a pierderilor respective. "Ca mod de functionare sistemica, Fondul de garantare are scopul de a suplimenta resursele provizionului tehnic in vederea reducerii probabilitatii sus mentionate de la 0,025 la 0,01."

Alocarea resurselor financiare ale FGDSPP

Conform strategiei anuale privind resursele financiare ale FGDSPP la data de 30 iunie 2014 suma de 1.231.966,14 lei (resurse la 31.12.2013 - in valoare de 774.806,05 lei - plus contributii noi in 2014 - in valoare de 457.160,09 lei) a fost plasata in depozite bancare constituite la banci comerciale din Romania (CEC Bank, Raiffeisen Bank si Banca Transilvania) si in titluri de stat emise de Ministerul Finantelor. Cat de greu sunt de administrat cateva depozite si titluri de stat?

Suma totala investita in titluri de stat (emitent Banca Transilvania) este 653.309,40 de lei (valoarea de achizitie) si reprezinta 53,03% din totalul resurselor financiare pentru garantare (restul sunt depozite bancare). In acelasi timp, resursele financiare disponibile in vederea acoperirii cheltuielilor de administrare si functionare ale FGDSPP erau de 2.074.270 lei la jumatatea acestui an (600.025 lei disponibil la 31.12.2013 plus 1.474.245 lei contributii ale adminstratorilor de pensii pentru 2014 - virament realizat o data in fiecare an in luna martie).

Care sunt elementele de siguranta ale sistemului de pensii private?

La fondurile obligatorii garantia in perioada de acumulare este data de lege (a unui randament pe investitii de 0% minus comisioane) si de provizionul tehnic mentionat anterior, in valoare de aproximativ 300 milioane de lei. Diferenta la jumatatea anului 2014 intre cat au virat romanii (peste 13 miliarde de lei) la fondurile de pensii private obligatorii - Pilonul II (via Casa de Pensii) si valoarea actuala a activelor fondurilor (peste 16 miliarde de lei), dupa rezultatul investitiilor si deducerea tuturor comisioanelor este de nu mai putin de 3,36 miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, valorile conturilor sunt peste valorile garantate. Abia in momentul in care se va ajunge la plata pensiilor (moment estimat in jurul anilor 2030) exista riscul (de longevitate), care nu mai este neglijabil, ca cei care vor plati pensiile, adica viitoarele societati de plata a pensiilor, sa intre in imposibilitate de plata. Acolo exista sansa ca FGDSPP sa intervina.

Pana atunci, ca sa fie nevoie de interventia fondului de garantare ar trebui ca fondurile de pensii sa cunoasca o perioada de dobanda negativa atat de lunga astfel incat sa consume practic toata performanta investitionala pozitiva de la inceput si pana acum si valoarea conturilor sa scada sub valorile garantate sistemic, iar oamenii sa inceapa sa se transfere intre fonduri. In acest caz, administratorii vor fi nevoiti sa plateasca diferenta, care ar trebui sa fie atat de mare, incat administratorii sa nu aiba bani.

Pe scurt este necesara gasirea unei cai de administrare mai eficiente a acestei institutii, pentru ca spre deosebire de fondul de garantare din asigurari unde ai activitate pe piata si cazuri pe care trebuie sa le urmaresti si sa intervii, practic la fondurile de pensii nu se poate intampla nimic extraordinar pana la plata pensiilor. Are sens ca institutie insa, deoarece, intr-adevar, trebuie sa existe si un fond de garantare, dar ar putea functiona cu un contabil part time si un director. Nu ai nevoie de sofer sau de trei membri in CA. Nu au decizii importante, iar strategia lor de investitii sunt niste dobanzi la banci si titluri de stat.

Sursa foto: Shutterstock / Senior speriat ca i se fura economiile

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor

Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Mai multe articole scrise de Marius Alexandru Stanciu »

Te-ar putea interesa și: