Institutia de credit isi redusese pierderea in al doilea trimestru de peste doua ori, la 350.000 lei, de la un rezultat negativ de 905.000 lei in primul trimestru, rezultatul fiind influentat negativ de ajustarile privind impozitul amanat.

"Provizioanele de risc inregistrate si politica de evaluare mai conservatoare au influentat in mod semnificativ rezultatul net. Cu toate acestea, suntem consecventi strategiei noastre, continuand procesul de remodelare a bancii pentru a raspunde assteptarilor clientilor, angajatilor si actionarilor nostri, in conditiile incadrarii in cerintele autoritatii de reglementare. In viziunea noastra, 2014 nu este un an propice pentru cresterea apetitului de risc in vederea contracararii scaderii veniturilor provenite din portofoliul istoric de credite", a declarat intr-un comunicat Johan Gabriels, CEO al Bancii Comerciale Carpatica, arata Mediafax.

Activele bancii controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea s-au redus cu 19%, la 3,29 miliarde lei, de la 4,06 miliarde lei, in linie cu strategia aprobata de reducere a portofoliului de active financiare si de sustinere a dezvoltarii activitatilor bancare de baza. Veniturile totale au scazut cu 2%, la 155 milioane lei, diminuarea celor de pe segmentul de clienti IMM fiind partial compensata de cresterea accelerata inregistrata pe segmentul corporate.

2014 nu este un an propice pentru cresterea apetitului de risc.

Banca a acordat in primele noua luni credite noi in valoare de 332 milioane lei clientilor cu profil redus de risc, in timp ce a eliminat sau a redus expunerile pe unii clienti din afara segmentului tinta. Carpatica a scos, in septembrie, credite in afara bilantului de 121,4 milioane lei, provizionate integral, acestea reprezentand 19% din portofoliul de imprumuturi neperformante. In urma acestui proces, rata creditelor neperformante se situa la finele lunii septembrie la 37,8%, acestea fiind acoperite cu provizioane si garantii in proportie de 128%.

Astfel, soldul creditelor bancii a coborat cu 2,8% fata de sfarsitul anului trecut, la 1,19 miliarde lei. Totodata, depozitele atrase de la clienti au consemnat o reducere cu 2,9% de la finalul lui 2013, la circa 2,74 miliarde lei, economisirea fiind influentata de aspectele reputationale privind actionarul majoritar, Ilie Carabulea, dupa ce acesta a fost arestat preventiv la finele lunii ianuarie pentru fapte de coruptie. Comparativ cu perioada similara a anului precedent, depozitele persoanelor fizice au crescut cu 3%.

Carpatica avea la sfarsitul lunii septembrie o rezerva de lichiditate de 1,48 miliarde lei, in usoara crestere fata de trimestrul al doilea, "reprezentand o resursa importanta pentru cresterea activitatii de creditare". Solvabilitatea era de 12,4%, iar raportul credite/depozite se situa la 53%. Gabriels mai spune ca banca are provocari importante cu privire la gestionarea problemelor portofoliului istoric si a aspectelor reputationale, insa este convins ca problemele se vor rezolva.

Citeste si:

"Am facut progrese importante in directia identificarii de investitori strategici, urmand ca in scurt timp actionarii bancii sa analizeze si sa decida in acest sens", a afirmat directorul bancii. Actionarii bancii cu drept de vot au aprobat in 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a institutiei de credit.

Mai multe surse au declarat la sfarsitul lunii august, ca fondul de investitii JC Flowers, infiintat de un fost partener si executiv la Goldman Sachs, concureaza cu AnaCap si Axxess Capital pentru a intra in actionariatul Bancii Comerciale Carpatica, al carei management opteaza pentru o fuziune cu alta institutie bancara. Totodata, acestea au afirmat ca in camera de date ar fi cerut acces si investitori din Israel, iar o banca din Romania ar fi interesata sa inceapa discutiile cu managementul si actionarii Bancii Carpatica.

Gabriels spunea in aprilie ca managementul si-a propus sa gaseasca pana in luna septembrie o varianta de fuziune care sa sustina propulsarea bancii in top 10, cu pastrarea numelui, avand si sprijinul actionarului majoritar, Ilie Carabulea, in ciuda unor probleme de comunicare initiale. BNR a suspendat, la jumatatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul actionar al bancii, Ilie Carabulea, aflat in arest, dar si pentru Corneliu Tanase, care actioneaza concertat cu Carabulea.

Ulterior, banca centrala a extins cu inca patru persoane grupul de actionari care actioneaza concertat la Banca Carpatica, incluzand si noii actionari care au preluat titluri de la Corneliu Tanase, intrucat Ilie Carabulea a finantat o parte din achizitii. Ilie Carabulea controleaza 41,2898% din capitalul social al bancii, iar Corneliu Tanase detinea anterior unor tranzactii 11,2179% din titluri. Investitorul care va fi selectat ar putea achizitiona pachetul detinut de Carabulea.

Carabulea si Marian Mirzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestati preventiv pentru fapte de coruptie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzati ca, in mod fraudulos, in perioada mai - decembrie 2013, au reusit sa tergiverseze si sa influenteze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurari. Actionarii al caror exercitiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul sa tina adunare generala, putand lua orice hotarare de competenta acesteia, cu majoritatea prevazuta de lege sau, dupa caz, de actul constitutiv, majoritatea respectiva fiind raportata in acest caz la totalul capitalului social detinut de actionarii in cauza.
Carpatica este listata la Bursa de Valori Bucuresti, iar ultimul pret de tranzactionare a fost de 0,0809 lei/actiune, cu 0,25% sub cotatiile de la finalul sedintei precedente. La aceasta cotatie, capitalizarea bursiera este de 254,5 milioane de lei (57,58 milioane de euro).