Ponta a precizat ca a avut deja o discutie cu presedintele Traian Basescu, pentru ca Romania sa solicite in urmatorul Consiliu European, din aceasta luna, aprobarea pentru aceste cheltuieli suplimentare destinate armatei, cu o majorare corespunzatoare a deficitului bugetar, si a aratat ca, daca avizul nu va putea fi obtinut la aceasta reuniune, atunci va discuta si cu viitorul presedinte, Klaus Iohannis. "Cei 0,3% din PIB in plus la deficit pentru cheltuieli militare, pe care noi l-am solicitat la Ecofin (reuniunea ministrilor de Finante din Uniunea Europeana - n.r.) si care a fost agreat de principiu nu este inclus. Reprezentantul Comisiei Europene nu a avut mandat in acest sens. Am avut o discutie cu presedintele in functie, domnul Basescu, voi avea o discutie si cu presedintele ales, domnul Iohannis, pentru ca decizia de a acorda Romaniei aceasta derogare pentru cheltuieli militare de 0,3% din PIB se poate lua doar in Consiliul European. Fie la Consiliul de acum, din 17-18, ori la consiliile urmatoare, Romania va reveni cu aceasta solicitare", a spus Ponta, amintind de obligatiile asumate de Romania in calitate de stat membru NATO, conform Mediafax.

Surse din Guvern au declarat anterior ca expertii Fondului Monetar International si cei ai Comisiei Europene au agreat un deficit de 1,4% pentru anul viitor, iar negocierile cu Guvernul se axeaza in prezent asupra unei alocari suplimentare pentru cofinantare, fara insa sa existe un acord pentru fonduri suplimentare la armata. Suma discutata de cele doua parti pentru a fi alocate suplimentar pentru cofinantarea proiectelor europene este echivalenta cu 0,4-0,5% din PIB, peste deficitul de 1,4%.

"La acest moment nu exista insa un acord pentru o alocare suplimentara destinata armatei", au adaugat sursele.
Expertii Fondului Monetar International si cei ai Comisiei Europene au venit la Guvern, marti dimineata, pentru o discutie cu premierul Victor Ponta. Fondul Monetar International si Comisia Europeana au cerut Guvernului sa reduca deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea romana a considerat-o inacceptabila, luand astfel in calcul intreruperea discutiilor daca nu este agreat un deficit de 1,4%.

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansata joi seara, cu argumentul ca nu mai trebuie sa existe o diferenta intre deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza platilor efective realizate intr-un an, ci pe baza angajamentelor de plata si a termenelor legale pentru achitarea obligatiilor) si cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), asa cum s-a intamplat in anii anteriori. Diferenta de viziune dintre FMI si CE, pe de-o parte, si Guvernul roman a fost confirmata de catre ministrul delegat pentru Buget, Darius Valcov, in interventii televizate, care a precizat ca aceasta solicitare nu va fi acceptata sub nicio forma si ca singurul sau mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor sa fie fixat la 1,4%, cu o posibila majorare pentru co-finantari la proiectele europene de investitii.

Citeste si:

Luni, surse din Guvern au transmis ca FMI si CE ar fi renuntat la cererea de reducere a deficitului la 0,9% si ca negocierile s-ar purta la acest moment pentru un deficit chiar mai mare de 1,4%. Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat ca nu crede, la acest moment, ca acordul Romaniei cu FMI va fi "rupt", explicand ca este o perioada de negocieri care pot fi dure, dar arata ca un deficit de 0,9% este inacceptabil si ca esentiala este discutia cu Comisia Europeana, deoarece "acolo sunt marile probleme".

El a precizat ca Romania are un acord cu FMI care va expira anul viitor si despre care nu crede ca va fi reinnoit, deoarece "nu e cazul", dar a aratat ca, din ce in ce mai mult, rolul esential in discutiile unui stat membru il are Comisia Europeana, pentru Tratatul Fiscal. "Discutiile sunt legate de modul in care putem sa respectam 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim doua lucruri, amandoua altfel importante: in primul rand, ca promisiunea facuta Romaniei, ca tara de granita cu Ucraina, de a avea dreptul de a-si mari cheltuielile de aparare cu 0,3% din PIB sa fie respectata.

Deocamdata, comisia spune: "Da, stim ca la NATO ati vorbit asa, dar noi nu suntem de acord". Al doilea lucru mai important chiar decat cel legat de cheltuielile de aparare este un fond special - noi am cerut 0,5% din PIB - care sa fie folosit doar in exclusivitate pentru cofinantarea proiectelor europene (...) Cred ca nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun inca un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esential este relatia noastra, cum este a oricarei tari membre, cu Comisia Europeana, acolo sunt marile probleme. Sa stiti ca Franta n-are niciun acord cu FMI dar are o disputa cu Comisia legata de deficit, care e de vreo trei ori cat al Romaniei, 4,7 cred ca este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii modeli ai Europei. Ei, n-as vrea sa fim totusi elevii model acceptand totusi niste conditii care ne impiedica sa ne dezvoltam intr-un ritm accelerat", a spus Ponta.