Sistemul public de pensii (Pilonul I) din Romania resimte din plin impactul "bombei demografice": in 1990, la sistemul public de pensii contribuiau 8,2 milioane de salariati, care sustineau 2,5 milioane de beneficiari (pensionari de asigurari sociale de stat); in 2010, la sistemul public de pensii contribuiau 4,4 milioane de salariati, care sustineau 4,8 milioane de beneficiari (pensionari de asigurari sociale de stat); raportul s-a modificat de la aproape 3,3 salariati care sustin un pensionar la un raport subunitar (potrivit datelor INS).

Reducerea si imbatranirea populatiei inseamna presiuni tot mai mari pe umerii bugetului de pensii (bugetul de asigurari sociale de stat), care trebuie sa sustina, cu tot mai putini contributori (salariati si platitori de contributii sociale), un numar tot mai mare de beneficiari (pensionari din sistemul public). Problemele demografice ale Romaniei arata ca sistemul public de pensii (PAYG) nu mai este sustenabil in forma actuala si necesita o reforma profunda, pentru a nu intra in colaps in deceniile viitoare.

Acesta este motivul pentru care statul roman a introdus in 2007 sistemul de pensii private, dupa un model testat si recomandat de catre Banca Mondiala. Sistemul de pensii private multipilon este compus din Pilonul II – obligatoriu si Pilonul III – facultativ de pensii private.

Viitorul pensiilor private in Romania

Pentru a avea o imagine asupra viitorului pensiilor in Romania si efectelor politicilor publice posibile, Expert Forum (EFOR) a realizat studiul "Tinerete fara batranete - pensiile romanilor in 2040" pentru APAPR si prezentat luni in cadrul Conferintei Nationale de Pensii Private. EFOR arata, citand un raport al Bancii Mondiale (care a vizat sistemele de pensii si sustenabilitatea acestora - evolutiile din ultimii 50 de ani si proiectiile pentru urmatoarele decenii), ca unul dintre cele mai importante realizari ale celei de-a doua jumatati a secolului XX a fost reducerea semnificativa a saraciei persoanelor in varsta, insa evolutia si sustenabilitatea sistemului de pensii sunt supuse unor multiple presiuni.

Astfel, una dintre cele mai mari presiuni la care este expus sistemul public de pensii este imbatranirea constanta a populatiei: "rata de fertilitate este tot mai redusa, iar grupele de populatie cu varste inaintate se tot largesc datorita imbunatatirii sistemului de sanatate si, in consecinta, a duratei/sperantei medii de viata", se arata in studiu". In acelasi timp, demn de evidentiat este amenintarea data de generalizarea sistemului de pensii: "daca, la inceput, dintr-o generatie cei care beneficiau de protectia acordata de sistemul de pensii erau relativ putini, treptat sistemul s-a extins luand proportii generationale tot mai mari", conform EFOR.

Citeste si:

Shutterstock / Varsta de pensionare

Totodata, o a treia amenintare o constituie reducerea numarului de salariati din sistemul economic formal in detrimentul economiei "gri". EFOR arata ca aceasta tripla presiune asupra sistemului de pensii are ca principale efecte:

  • reducerea numarului celor care vor cotiza in sistemul PAYG pentru a acoperi pensii pentru tot mai multe persoane;
  • acoperirea de catre sistemul de pensii aproape integral a generatiilor de varsta mai tinere si astfel blocarea oricarei expansiuni cantitative viitoare;
  • extinderea sistemului economiei informale, deci a celor care nu cotizeaza, partial si ca raspuns la presiunea fiscala tot mai mare generata de primii doi factori de presiune.

In acest context, studiul EFOR evidentieaza trei directii care ar trebui urmate pentru sustinerea sistemului public de pensii:

  • existenta unui sistem complementar de pensii bazat pe capitalizare, limitand impactul demografic asupra valorii pensiei;
  • imbunatatirea ratei de colectare printr-o mai buna disciplina financiara;
  • cresterea gradului de ocupare imbunatatind raportul dintre contributori si pensionari si asigurand venituri mai mari la fondul public PAYG.

Pentru a avea o imagine asupra viitorului pensiilor in Romania si efectelor politicilor publice posibile, studiul EFOR a inclus urmatoarele elemente care raman constante in toate scenariile:

  • nivelul CAS - nivelul este cel de la finele anului 2014. CAS-ul este calculat ca medie ponderata pentru cele 3 grupe de munca, pe baza calculelor facute de Consiliul Fiscal in opinia pe care au emis-o la emiterea OUG de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale in 16 iunie 2014;
  • prognozele de crestere a PIB, salariului mediu si pensiei medii;
  • gradul de acoperire a sistemul de pensii;
  • o prognoza demografica modelata de EFOR.
Scenarii (probabilitatea sa se
intample: +,++,+++ )
Rata de inlocuire a salariului mediu brut prin pensia medie bruta (pilon I + II) Deficitul fondului public de pensii, % PIB
2020 2030 2040 Max Min
I. Status Quo (+++) 35% 29% 45% 2,54%
(2017)
1,27%
(2040)
II. Cresterea ocuparii populatiei active (++) 35% 29% 45% 2,36%
(2016)
0,27%
(2040)
III. Modificarea Pilonului II (+)
A. Inghetarea contributiilor la valoarea din 2015 35% 29% 37% 2,43%
(2015)
0,65%
(2040)
B. Inghetarea contributiilor la 5% 35% 29% 43% 2,43%
(2015)
1,09%
(2040)
C. Nationalizarea pilonului II 35% 29% 24% 1,7%
(2015)
0,2%
(2040)

Sursa foto: Shutterstock / Depozit de bani pentru investitii