Potrivit unui comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale, presedintele Klaus Iohannis s-a intalnit cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la Palatul Cotroceni. Potrivit comunicatului, a fost o intalnire de lucru, intre cei doi oficiali, pe tema politicii monetare actuale.

”Cu prilejul intalnirii au fost aduse in discutie situatia creata de aprecierea francului elvetian, cat si opiniile expertilor pe aceasta tema”, se mentioneaza in comunicat. Seful statului s-a intalnit in aceasta saptamana, la Palatul Cotroceni, si cu premierul Victor Ponta, temele de discutie fiind situatia economica in contextul crizei francului elvetian.

Intalnirea presedintelui cu Guvernatorul BNR vine in contextul in care, vineri, cursul pentru francul elvetian anuntat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, inregistrand astfel al saselea maxim consecutiv in ultimele sapte sedinte.

Astfel, referinta pentru franc a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi. Cursul pentru anuntat de BNR se afla astfel pentru a doua sedinta consecutiv peste nivelul euro. Francul s-a apreciat puternic incepand de saptamana trecuta, dupa ce banca centrala a Elvetiei a decis joi sa renunte la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro. Comparativ cu nivelul anuntat de BNR anterior deciziei Bancii Elvetiei, francul se afla in crestere cu 22,5% fata de leu.

Patru banci au anuntat pana acum diverse de sprijin pentru clientii care au imprumuturi in franci.

Raiffeisen Bank reduce incepand de vineri dobanda pentru clientii cu credite in franci elvetieni, cu cinci luni inainte de termenele contractuale, Volksbank Romania va mentine pentru o perioada de trei luni, pana la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de banca la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar OTP Bank Romania va reduce pentru trei luni marja de dobanda cu pana la 1,5 puncte.

Piraeus Bank va propune solutii individuale pentru clientii care au credite in franci elvetieni, care sa mentina ratele lunare aferente imprumuturilor la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014. Peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci.

Premierul Victor Ponta a declarat ca nu crede ca problema creditelor acordate in franci elvetieni poate fi rezolvata prin conversia fortata a acestora intr-o alta moneda, dupa modelul Ungariei, deoarece operatiunea ar lua in calcul cursul de astazi, dar ca bancile trebuie sa fie obligate sa isi informeze mai bine clientii si sa suporte o parte din pierderi.

"Cu tot riscul si sigur ca voi fi injurat, nu pot permite sa fiu atat de populist sau de demagog ca Predoiu care spunea sa dau ordonanta sa fixez eu cursul. Unde se intampla asa ceva ? Pentru franci elvetieni avem 75.000 oameni, ce facem daca creste euro sau dolarul ? Daca scade, castigul e dat inapoi bancilor ? Nu cred. Trebuie niste conditii ca omul sa fie mai bine informat, pentru ca, intr-adevar, s-au bucurat cei care au luat credit in franci elvetieni, s-au bucurat cativa ani si au zis "fraierii aia, care au luat in euro si in dolari". A venit un moment al scadentei, cand, pe buna dreptate, oamenii spun "ce ma fac, ca mi-a crescut cu 20-30%?" Trebui si niste conditii in care sa poata fi convertit creditul, fie in lei, fie in euro, dar, daca-l convertesti fortat, azi, vrea cineva la cursul de azi ? Eu un dezastru daca-l convertim la cursul de azi, ca, dupa aia, va scadea francul elvetian si omul ramane in lei. ", a spus Ponta intr-un interviu pentru Jurnalul.

Citeste si:

El a aratat ca si in proiectul legii insolventei persoanei fizice trebuie clarificate anumite prevederi, precum cine decide si solutioneaza intrarea in insolventa, ce se intampla cu bancile.

Premierul a apreciat ca bancile trebuie sa isi asume o parte din pierderi, dar a aratat, in acelasi timp, ca nu exista o economie de piata care sa functioneze fara sistemul bancar si ca o eventuala retragere a banilor din tara de catre bancile cu capital strain, daca ar fi gasite "tapi ispasitori", ar afecta atat statul, care isi finanteaza deficitul cu ajutorul lor, cat si companiile.

De asemenea, directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a declarat in cadrul comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor ca impunerea conversiei creditelor in franci elvetieni la alt curs de schimb decat cel din ziua tranzactiei ar produce pierderi pentru banci, in cazul unora existand riscul de faliment daca transforma imprumuturile la cursul istoric.

"Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decat cel din data tranzactiei produce pierderi pentru banci. Rezolvarea printr-un act normativ care sa stabileasca conversia la un alt curs decat cel din ziua tranzactiei nu se poate! (...) Sunt banci care pot da faliment daca conversia se face la curs istoric. Si nu una sau doua banci risca falimentul! Cineva spunea ca volumul creditelor in franci nu reprezinta un risc sistemic, dar falimentul unei banci este un risc sistemic", a afirmat Cinteza miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finante la Camera Deputatilor pe tema creditelor in franci elvetieni.

El a aratat ca bancile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstitutionala.
"Daca n-ar fi existat aceasta variatie de curs in perioada aceasta si BNR ar fi intervenit in activitatea unei banci era un abuz cras, puteam sa fim trasi la raspundere penal", a spus Cinteza.

El a precizat ca, incepand de vinerea trecuta, guvernatorul BNR a avut discutii cu reprezentantii bancilor comerciale, 14 institutii de credit avand in portofolii imprumuturi in franci elvetieni, insa nu toate au volume mari de astfel de credite.

Pe de alta parte, Cinteza a apreciat ca legea insolventei nu rezolva problema, iar propunerea de schema de restructurare a Finantelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite in euro.

Directorul BNR a mai punctat ca banca centrala nu putea interzice creditele in franci elvetieni in 2007, tocmai cand Romania a intrat in Uniunea Europeana si s-a liberalizat contul de capital. "Nu puteam interzice creditele in franci cata vreme la momentul acela nu prezenta niciun risc. Creditul in franci a aparut pe fondul unor finantari acordate de fonduri elvetiene si banci elvetiene la cursuri care faceau finantarile pentru banci mai ieftine decat alte valute. Da, francul elvetian a fost foarte ieftin, dar alegerea a apartinut clientului", a mai spus Cinteza.