"La nivelurile actuale ale infatiei si prognoza de luni, nu pot sa neg ca nu ar fi spatiu de reducere a ratelor", a spus Isarescu, citat de Mediafax. BNR a modificat in scadere prognoza de inflatie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% si are o estimare de 2,4% pentru inflatia de la sfarsitul anului 2016. Rata anuala a inflatiei s-a situat in decembrie la 0,83%, inregistrand un minim record. Cresterea medie a preturilor a fost anul trecut de 1,1% fata de 2013, determinata pe baza indicelui preturilor de consum (IPC), si de 1,4% dupa indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC).

CA al BNR a decis miercuri reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric, precum si ingustarea coridorului simetric format din ratele dobanzilor facilitatilor permanente la 2 puncte procentuale. Astfel, banca centrala va reduce dobanda de politica monetara la 2,25% incepand de joi, 5 februarie, aceasta reprezentand a cincea taiere de dobanda dupa reluarea ciclului de scadere, in luna august a anului trecut, cand a aplicat o scadere cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. Din august 2014, au fost operate patru reduceri, din care ultima la inceputul acestui an.

O noua reducere a dobanzii cu 0,25 puncte procentuale ar aduce insa rata de referinta sub nivelul inflatiei programat pentru acest an, ceea ce ar echivala, cel putin pana la finalul anului, cu o rata cheie negativa. Isarescu a aratat ca decalajul de dobanda fata de alte state s-a redus avand in vedere si faptul ca diminuarea inflatiei a fost mai accentuata in Romania, chiar daca in regiune exista si tari cu deflatie.

El a explicat ca inflatia a evoluat sub estimarile initiale ca urmare a declinului pretului petrolului pe plan mondial, alaturi de persistenta deficitului de cerere, consolidarea perceptiilor privind anticipatiile inflationiste si intarzierea revenirii economiilor din zona euro si alte state europene. "Pe scurt, tinem cont de ce se intampla si ce fac bancile centrale din zona, dar deciziile sunt determinate in principal de factori interni", a spus Isarescu.

Anterior, oficialul BNR a aratat ca banca centrala analizeaza cu atentie relaxarea monetara prin reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO), pe care le-a catalogat ca un instrument puternic, procesul putand fi reluat abia in primavara-vara. Isarescu a explicat ca RMO au reprezentat restrictii extrem de puternice legate de creditul in valuta, punctand ca in Europa nicio tara nu a ajuns la niveluri de 40%.

"Reducerea este foarte greu s-o faci in aceiasi pasi mari. Este facuta pentru ca factorul care ne-a determinat, cresterea exploziva a creditului in valuta si greutatea de a controla acest proces in conditiile liberalizarii contului de capital si al privatzarii bancilor, care cerea o masura puternica, nu mai exista. Creditul in valuta nu mai este acum o problema", a continuat Isarescu. El a afirmat ca banca centrala nu se grabeste cu masurile de reducere a rezervelor minime obligatorii pentru ca efectele trebuie bine analizate, fiind un instrument foarte puternic.

Citeste si:

"Faptul ca are loc aceasta reducere a dependentei de creditul in valuta este un element pozitiv si pentru politica monetara si pentru tara. Avem o capacitate mai mare de a transmite politica monetara in economie (...) Eliberam bani din RMO, deci din rezerva Romaniei. Trebuie sa vedem impactul mai degraba psihologic, pentru ca avem o rezerva mare (...) Procesul va continua, dar este mai de durata (...) Rezerva a inseamnt o imobilizare a liniilor de creditare de la banca mama la fiica pentru ca aceasta sa dea mai putine credite in valuta", a continuat Isarescu.

Ultima interventie a BNR pe partea de rezerve minime a fost in noiembrie, cand a redus ratele RMO pentru pasivele in valuta de la 16% la 14%, cele in lei fiind mentinute la 10%.

Isarescu, despre FMI: Suntem pregatiti pentru orice scenariu, dar negocierile merg bine; vorbim luni

Banca Nationala a Romaniei este pregatita pentru eventualitatea in care Romania va intrerupe inainte de termen acordul cu FMI, a declarat guvernatorul Mugur Isarescu, aratand, insa, ca negocierile merg bine si nu va face alte comentarii inainte de conferinta FMI, programata pentru luni.

"Noi suntem pregatiti pentru orice scenariu, dar eu stiu ca negocierile merg bine si nu ne antepronuntam. Cei de la FMI vor avea o conferinta de presa luni. Vorbim dupa", a spus Isarescu, intrebat daca exista riscuri pentru Romania in eventualitatea incheirii acordului FMI inainte de termen, in luna septembrie a acestui an.

Ministrul Finantelor Darius Valcov a declarat miercuri ca Guvernul va avea vineri cea mai importanta intalnire cu Fondul Monetar International (FMI), la care vor participa toti ministrii, pentru "a incerca sa ajunga la un consens" cu expertii Fondului, atunci urmand sa se stie "daca va mai fi sau nu in continuare un acord". "Cea mai importanta intalnire, cu toti ministrii, si momentul in care vom incerca sa ajungem la un consens va fi vineri. Probabil vineri seara sau sambata dimineata vom sti daca avem sau nu in continuare un acord, in conditiile in care, bineinteles, sa le agream impreuna", a spus Valcov.

Delegatia FMI a inceput marti vizita in Romania, programata in perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultari si a treia evaluare a acordului stand-by cu Romania, aprobat in septembrie 2013.

Romania are in derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expira in luna septembrie si pe care autoritatile l-au tratat ca avand caracter preventiv, fara sa acceseze fonduri pana in prezent. Scopul intelegerii este de a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare. Acordul, care este insotit de un imprumut in valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeana, a fost semnat in septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care Romania l-a negociat cu partenerii internationali din 2009.