In anul 2008, Mariana Gabriela Naghi si sotul sau au contractat de la o banca un credit de 55.700 de franci elvetieni, la acel moment francul avand un curs de 2 lei. Imprumutul a fost facut pe o perioada de 16 ani, iar cu banii de la banca si cu cei primiti in urma vanzarii unei garsoniere cei doi soti si-au cumparat un apartament cu doua camere in cartierul Micro 14 din Buzau, pentru a-i putea oferi conditii mai bune copilului lor, care atunci avea doi ani, scrie Mediafax.

Problemele au inceput sa apara la sfarsitul anului 2013, cand cei doi soti au ramas, pe rand, fara serviciu. Cum cursul francului explodase deja, iar moneda se dublase fata de valoarea la care fusese contractat imprumutul, oamenii au ajuns sa nu mai poata plati ratele la banca.
”Am lucrat amandoi la un magazin. Intai a ramas fara serviciu sotul meu. Oricum nu ne plateau la timp, ne dadeau cate 50 de lei cine stie cand. Apoi am ramas si eu fara serviciu. Intre timp, rata crescuse de nu o mai puteam suporta. Initial, rata fusese 500 de lei, acum nici nu vreau sa ma gandesc la cat a ajuns. Cand am vazut ca nu mai putem plati, ne-am dus la banca sa negociem, poate gasim o solutie, pentru ca noi suntem de buna-credinta si vrem sa ne achitam de obligatii. Ne-au zis ca poate gasim sa vindem ceva al parintilor de la tara, o caruta, vaci, cai, mi-au cerut sa vand haina de pe tatal meu”, a declarat Mariana Gabriela Naghi.

Femeia sustine ca de la sfarsitul anului 2013 nu a mai putut achita integral o rata, insa o perioada a mai dus bani la banca, pentru ca ulterior sa primeasca vestea ca a fost pusa oprire pe o treime din venitul sotului, care intre timp a reusit sa se angajze pe un salariu de 800 de lei. Ulterior, cei doi au primit si instiintarea de executare silita, care a fost trimisa si catre asociatia de proprietari din blocul in care locuiesc, iar apartamentul lor a fost scos la licitatie. ”De o luna, singura noastra locuinta este scoasa la licitatie. Este o teroare. Nu avem unde sa ne mutam. Nu putem sa dormim noaptea, nu stim incotro sa o apucam. Ne vom lua un cort si ne vom muta in Parcul Crang. Copilul are noua ani (...) E dezamagit, e trist, nu vrea sa plece de aici pentru ca aici are scoala, are prieteni. L-am mai pregatit, dar e greu. Din pacate, asta e realitatea: asteptam sa vina cineva sa bata la usa si sa ne spuna «iesiti afara din casa»”, spune Mariana Naghi, care intre timp si-a angajat un avocat pentru a-i reprezenta in lupta cu banca.

Pentru a opri temporar procedura de executare silita, sotii Naghi si avocatul acestora au depus o cerere in instanta, insa judecatorul a stabilit o cautiune de peste 21.000 de lei, bani pe care oamenii nu ii au. ”Daca as fi avut banii astia ma duceam sa-mi platesc ratele restante, in niciun caz nu am vrut sa se ajunga aici. De unde sa scot eu atatia bani ca sa oprim scoaterea la vanzare a casei? Ma astept la orice, la orice rau, pentru ca bine nu poate sa fie. Nu am facut inca bagajele, ca am innebuni sa mai stam si cu bagajele stranse in casa”, mai spune femeia, aratand ca salariul sotului, singurul care lucreaza si care are poprire pe venit, nu acopera nici jumatate dintr-o rata pe care o are de platit la banca. La randul sau, Elena Pavel, avocata familiei Naghi, sustine ca este de neinteles atitudinea unui judecator care cere o cautiune de peste 20.000 de lei unei familii cu un venit total de 800 de lei, aflata in imposibilitatea de a-si achita ratele lunare.

Citeste si:

”Ma socheaza modul de abordare din partea judecatorului. Cand o persoana care a contractat cu o banca ajunge in situatia de a nu mai putea plati, ajung sa curga comisioane, creditul este declarat scadent, iar banca se adreseaza unui executor judecatoresc pentru a-si putea recupera creanta si incepe procedura de executare silita. Practic, se ajunge in stadiul in care se procedeaza la evaluarea debitorului, a consumatorului. Consumatorul, conform procedurii, are la indemana o singura solutie - contestatia la executare. Blocheaza temporar, intr-un fel sau altul, vanzarea la licitatie a imobilului detinut. Dar, pentru a bloca aceasta procedura, debitorul este nevoit sa plateasca o cautiune care este de 10 % din intregul debit declarat scadent. In cazul familiei Naghi este vorba despre o cautiune de peste 21.000 de lei, o suma exagerat de mare, in conditiile in care prin cerere i-am indicat judecatorului ca este vorba despre o familie formata din trei membri si in care doar sotul lucreaza, avand venit minim pe economie. Acesti oameni nu au nicio alta locuinta in afara celei pentru care a fost luat creditul”, spune Elena Pavel.

Potrivit acesteia, deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene spun ca in conditiile in care consumatorul dovedeste ca imobilul din care urmeaza sa fie evacuat este singurul, fiind domiciliul familial, instanta este obligata sa suspende chiar din oficiu aceasta contestatie la executare, practic sa suspende evacuarea cu titlu provizoriu, ceea ce in cazul de fata nu s-a intamplat. ”Instanta a respins cererea de suspendare, motivul fiind determinat de neplata acestei cautiuni. Deocamdata acesti oameni sunt in asteptare, in teroare, in timp ce executorul continua procedura de vanzare la licitatie a apartamentului”, a declarat avocata. Ea sustine ca in acest caz, la fel ca si in alte cazuri ale clientilor pe care ii are, bancile nu vor sa negocieze cu oamenii ajunsi in imposibilitatea de plata dupa explozia cursului franc-leu.
”I-am sfatuit pe clientii mei sa se duca la banca sa negocieze cu banca, am formulat pentru fiecare din ei o cerere prin care am solicitat bancii sa inghete cursul franc elvetian-leu la valoarea la care s-a facut creditul, la care banca sa adauge o marja de 10-15 la suta. De fiecare data raspunsurile verbale au fost «nici sa nu va ganditi, nu suntem de acord cu aceasta negociere». Bancile nu avanseaza propuneri. Daca ei avanseaza o negociere, e bataie de joc, e o reducere infima, care ajunge sa pice pana la urma tot in carca clientului. Bancile nu vor sa negocieze, oamenii nu ajung sa poata discuta cu bancile”, afirma avocata.

Ea crede ca la aceasta situatie dramatica s-a ajuns dupa ce persoanele care au mers la banci sa se imprumute acum cativa ani au fost sfatuite sa ia imprumuturi in franci elvetieni, spunandu-li-se ca este o moneda stabila, iar dobanda este mica. ”Cred ca marii actionari ai bancilor au stiut ce se va intampla cu francul elvetian. Criza era la inceput in America, nu cred ca actionarii acestor banci, stiind politica bancara din fiecare tara, nu banuiau ce se va intampla. Și de ce oamenii au primit lei cand s-au imprumutat in franci? Pentru ca banii au fost, chipurile, schimbati, banca le-a mai luat alte comisioane. S-a mers pe o frauda, a fost o inselaciune”, adauga avocata din Buzau.
Peste 75.000 de persoane au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. In total, 14 institutii de credit au acordat finantari in franci elvetieni. Partile implicate in "criza francului" au pozitii diferite privind solutiile la problemele clientilor cu astfel de credite accentuate dupa aprecierea puternica a francului de la mijlocul lunii ianuarie. Clientii doresc un act normativ prin care sa aiba posibilitatea de a converti in lei creditele in valuta la cursul de la momentul acordarii imprumutului apreciat cu maxim 20%.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului sustine, de asemenea, gasirea unei solutii pe cale administrativa, prin care sa se impuna impartirea riscurilor intre clienti si banci, dar si solutii concrete pe termen lung din partea bancilor, dupa ce a ajuns la concluzia ca nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere. Pe de alta parte, bancile si BNR invoca neconstitutionalitatea unei astfel de masuri, precum si pierderile mari cauzate institutiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea sa le suporte si ar ajunge chiar in situatia falimentului. Parlamentarii au dezbatut problema creditelor in franci in mai multe sedinte ale Comisiei Buget-Finante-Banci impreuna cu toate partile implicate, fara a ajunge deocamdata la o concluzie. O pozitie a acestora s-ar putea contura in zilele urmatoare, dupa ce luni vor avea loc intalniri cu reprezentantii Fondului Monetar International, iar marti cu conducerea BNR.