Proiectul, care va fi denumit "lege privind contractele de credit oferite consumatorilor in legatura cu bunuri imobile", ar urma sa asigure o mai buna protectie a consumatorilor-beneficiari ai creditelor ipotecare si sa creasca gradul de incredere in institutiile financiare, ca urmare a impunerii unor anumite cerinte prudentiale si de supraveghere, inclusiv pentru infiintarea si supravegherea intermediarilor de credite, a reprezentantilor desemnati si a institutiilor non-bancare, conform unui document oficial, noteaza Mediafax.

Proiectul va fi redactat in contextul in care aprecierea puternica a francului elvetian in luna ianuarie a generat proteste la adresa bancilor din partea clientilor care au contractat imprumuturi in aceasta moneda in anii anteriori si ale caror rate lunare au crescut acum substantial.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci, dintr-un total de 14 institutii de credit care au acordat finantari in franci elvetieni. In realitate, numarul debitorilor cu credite in franci elvetieni ajunge la circa 200.000, avand in vedere ca mai multe institutii de credit au externalizat o parte din aceste imprumuturi catre bancile-mama.

Consumatorii si-au pierdut increderea in sectorul financiar

O directiva a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene, adoptata in urma cu un an, in contextul crizei financiare, la propunerea Comisiei Europene si avand avizul Bancii Centrale Europene, care trebuie preluata de catre statele membre UE, arata ca numerosi consumatori si-au pierdut increderea in sectorul financiar, iar unii imprumutati s-au aflat in situatia de a nu-si mai putea rambursa imprumuturile, fiind identificate probleme legate si de credite acordate intr-o moneda straina, pe care consumatorii le-au contractat in acea moneda pentru a profita de rata dobanzii avantajoasa oferita, insa fara sa detina informatii adecvate despre riscul ratei de schimb valutar pe care il implica aceste imprumuturi sau o intelegere a acestuia.

Respectivele probleme, se arata in directiva, sunt determinate de deficientele pietei si ale reglementarilor, dar si de alti factori, precum climatul economic general si nivelul scazut de cultura financiara. Pentru a evita si rezolva aceste probleme, directiva stabileste pentru creditele ipotecare ca materialele publicitare si informatiile precontractuale personalizate trebuie sa includa avertismente privind impactul potential al fluctuatiilor cursului de schimb valutar asupra sumei care trebuie rambursata de catre client, pe langa informatiile precontractuale personalizate trebuind puse la dispozitie, in orice moment, si informatii precontractuale generale.

In acelasi timp, cu argumentul importantei tranzactiei, se arata ca este necesar ca o persoana care vrea sa contracteze un credit ipotecar sa aiba la dispozitie o perioada de timp suficienta, de cel putin sapte zile, pentru a analiza implicatiile imprumutului, ca perioada de reflectie inainte de incheierea contractului de credit, ca termen de retragere dupa incheierea contractului de credit sau ca o combinatie intre cele doua. O varianta prevazuta in document este ca statele membre sa impuna ca o persoana sa nu poata accepta oferta bancii inainte de incheierea unei perioade de reflectie de maximum 10 zile.

Consumatorul ar avea dreptul de a converti moneda creditului

"Ca urmare a riscurilor semnificative aferente imprumuturilor in valuta straina, este necesar sa se prevada masuri pentru a asigura faptul ca consumatorii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma si ca au posibilitatea de a-si limita expunerea la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului. Riscul ar putea fi limitat fie acordand consumatorului dreptul de a converti moneda creditului, fie prin alte masuri, cum ar fi plafoane sau, daca acestea sunt suficiente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar, avertismente. In cazul in care un consumator are dreptul sa converteasca un contract de credit intr-o moneda alternativa, statul membru se asigura ca cursul de schimb la care se efectueaza conversia este rata de schimb a pietei aplicabila in ziua aplicarii conversiei, daca contractul de credit nu specifica altfel", se mai arata in directiva.

Citeste si:

Statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu conditia ca o astfel de reglementare sa nu fie aplicata cu efect retroactiv. Acelasi document oficial al UE mai stabileste ca un creditor nu ar trebui sa faca "marketing" creditului intr-un mod care sa afecteze semnificativ sau care este posibil sa afecteze capacitatea consumatorului de a evalua cu atentie acceptarea creditului si nici nu ar trebui sa isi elaboreze politicile de remunerare intr-un mod care ar stimula personalul lor sa incheie un anumit numar sau tip de contracte de credit fara a lua in considerare in mod explicit interesele si nevoile consumatorului.

Legat de dobanda anuala efectiva (DAE), directiva prevede ca, dat fiind ca aceasta nu poate fi indicata in etapa de publicitate decat printr-un exemplu, acest exemplu ar trebui sa fie reprezentativ. Prin urmare, aceasta ar trebui sa corespunda, de exemplu, duratei medii si valorii totale a creditului acordat pentru tipul de contract de credit in cauza. La stabilirea exemplului reprezentativ ar trebui sa fie luata in considerare preponderenta anumitor tipuri de contracte de credit pe o anumita piata.

"Poate fi de preferat ca fiecare creditor sa aiba un exemplu reprezentativ bazat pe o suma a creditului care este reprezentativa pentru intreaga gama de produse a creditorului respectiv si pentru baza de clienti preconizata, intrucat acestea pot varia in mod semnificativ de la un creditor la altul", se arata in document. De asemenea, statele membre pot stabili ca, in cazul modificarii ratei dobanzii, consumatorul are dreptul sa primeasca un tablou de amortizare actualizat.

Oficialii UE arata ca obiectivul directivei este de a asigura un nivel ridicat de protectie pentru consumatorii care incheie contracte de credit pentru bunuri imobile si vizeaza creditelor garantate cu un bun imobil, indiferent de scopul creditului, contractele de refinantare sau alte contracte de credit care ar ajuta un proprietar sau un proprietar partial sa isi pastreze dreptul de proprietate asupra unui bun imobil sau teren.

Sursa foto: Contract de credit, Shutterstock