Banii ajung printr-un circuit bine gandit, legal, tot asiguratorilor care au „pus-o de o societate”, cu sprijinul Statului, a politicului, fara riscuri, fara batai de cap, aducatoare de profit. Ma rog, mai putin asiguratorilor care nu sunt actionari PAID. In cazul unui dezastru natural de mare intensitate, similar celui din 1977, "suntem pregatiti sa instrumentam si sa despagubim toate dosarele corespunzatoare locuintelor asigurate obligatoriu", a declarat, recent, Nicoleta Radu-Neacsu, directorul general al PAID Romania. Sa instrumentati ce?

In situatia unui dezastru natural de mare intensitate, similar celui din 1977, pe care nimeni nu-l doreste, presiunea se va pune tot pe bugetul central si nicidecum pe asiguratori si mai ales nu va plati PAID. Ce frumos. PAID este pregatit sa instrumenteze si sa despagubeasca toate dosarele corespunzatoare, numai ca PAID nu va avea ce sa instrumenteze decat poate cateva locuinte cu ceva crapaturi sau vreun corp de mobila desprins din perete sau vreu corp de iluminat desprins din tavan, etc... De ce?

Riscul PAID este redus la minim

Pentru simplu motiv ca PAID nu va avea daune. Riscul este redus la minim, pentru ca PAID nu a incheiat polite de asigurare PAD pentru locuintele situate in cladirile expertizate tehnic in clase de risc seismic. Si aceasta "protectie" este una legala cu implicarea statului, art. 3, alin.(6) din L 260/2008: Locuintele situate in cladirile expertizate tehnic in conditiile legii de catre experti tehnici atestati si incadrate prin raport de expertiza tehnica in clasa I de risc seismic nu se asigura pentru niciunul dintre riscurile prevazute de prezenta lege, pana la data receptiei la terminarea lucrarilor de consolidare a cladirilor.

Daca in situatia politelor de asigurare facultativa a locuintei este normal sa fie asa si asiguratorul sa-si ia masuri de precautie pentru diminuarea riscului, in situatia politei de asigurare obligatorie PAD, lucrurile nu stau deloc asa. La o analiza atenta a evolutiei politei de asigurare obligatorie PAD, putem observa ca L 260/2008 si modificarea acesteia, a fost facuta numai si numai in avantajul asiguratorilor si nicidecum al asiguratilor.

Insasi CSA-ul (ASF, in prezent) mentiona: „PAID, cu ajutorul politei PAD, nu a avut decat rolul de a creste numarul de asigurari facultative” ale asiguratorilor actionari PAID si in prezent dupa ultima modificare si ale celorlalti asiguratori care nu sunt actionari PAID dar care au incheiat un protocol cu PAID.

Art. 3, alin.(9) din L 260/2008, in prezent abrogat, prevedea ca nu era obligatorie incheierea unei polite de asigurare (PAD) daca proprietarul era asigurat facultativ pentru riscurile prevazute in polita PAD, la unul dintre asiguratorii autorizati. Aceasta prevedere nu a facut decat sa creasca portofoliul de asigurari facultative al asiguratorilor actionari PAID, acestia desfasurand o activitate concurentiala impotriva societatii.

PAID va plati infim la dezastru

Astfel, au aparut polite de pseudo-asigurari facultative ale asiguratorilor cu diferite denumiri, cu aceeasi valoare a primei 10 respectiv 20 euro. Toate aceste polite erau incheiate in detrimentul PAID, fapt recunoscut de CSA, la acea vreme. Ulterior legiuitorul s-a „sesizat” cu acest aspect si motivand ca pentru a creste numarul politelor PAD, abroga acea prevedere (Art. 3, alin.(9) din L 260/2008) si in prezent pentru aceleasi riscuri, persoanele fizice și juridice pot incheia polite facultative de asigurare a locuintei doar pentru sumele asigurate care le exceda pe cele asigurate obligatoriu prin PAD sau pentru alte riscuri suplimentare. Si de data aceasta, legiuitorul s-a gandit la asiguratori si nu la asigurati si a gasit o modalitate incalcita de crestere a numarului de polite PAD. Cresterea numarului politelor PAD duce la cresterea profitului PAID care are ca actionari pe nimeni altcineva decat asiguratori.

Potrivit statisticilor PAID, In ianuarie erau active 1.507.454 polite PAD 73,9% dintre politele active la nivel national fiind incheiate in mediul urban si 26,1% in mediul rural. In functie de tipul de locuinta, 90,1% din politele PAD sunt incheiate pentru cele de tip A si 9,9% pentru locuintele de tip B. Facand un calcul conform datelor oferite de PAID reiese ca a incasat pentru aceste polite active suma de 28.656.700 euro din care 27.164.321 euro pentru locuintele de tip A si 1.492.379 euro pentru locuintele de tip B, o suma deloc neglijabila.

Se inghesuie primarii sa amendeze locuitorii urbei, mai ales in an electoral.

Numai ca din aceasta suma incasata asa cum am aratat mai sus PAID va plati infim intrucat in situatia unui dezastru, precum in 1977, neavand in portofoliu locuinte incadrate in clasa de risc seismic, nu va avea daune. Rezulta ca, PAID – adica asiguratorii actionari PAID - va avea, si-n acea situatie profit. Avantaj PAID (asiguratorii actionari PAID). PAID va lansa in acest an o ampla campanie de informare a populatiei, cu scopul de a creste gradul de cuprindere in asigurare la nivel national.

„Vanzarile de polite PAD depind de companiile de asigurare si de brokeri, iar pentru cresterea gradului de acoperire deja am propus ASF o serie de modificari legislative, inclusiv posibilitatea ca PAID sa vanda polite direct", a afirmat recent Nicoleta Radu-Neacsu. Esentiala modificare legislativa. Nu stiu de ce este nevoie de o modificare legislativa si nu stiu care sunt prevederile legislative care sa interzica, in acest moment, vanzarea directa a politelor PAD direct de catre PAID, asiguratorul-asiguratorilor.

De la aparitia L260/2008 si pana-n prezent s-a dovedit eficacitatea prevederilor legale privind amendarea proprietarilor de locuinte (art. 30), colectarea acestora si mai ales ca, sarcina amendarii a fost data primarilor. Se-nghesuie primarii sa amendeze locuitorii urbei, mai ales in an electoral.

ASF-ul si PAID ar trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari:

  1. PAID functioneaza ca o societate pe actiuni, este constituita si functioneaza in baza prevederilor L31/1990 si a L 32/2000? Desigur, se va raspunde, scrie in lege. Inteleg ei intrebarea.
  2. De ce nu s-a abrogat art.3, alin(6) din L 260/2008 avand in vedere ca avem de-a face cu o asigurare obligatorie (contract fortat)?
  3. De ce exista derogare de la legea 32/2000 prin care asiguratorii actionari PAID s-au transformat in intermediari in asigurari?
  4. Care este temeiul legal in baza caruia PAID, care este un asigurator, nu are incheiat niciun contract de mandat cu intermediarii in asigurari?
  5. Care au fost incasarile (sume, cifre) PAID, care au fost cheltuielile cu logistica, ce sume de bani au fost platite ca despagubiri, cat s-a platit impozit pe profit si care a fost profitul PAID? Macar pe anul trecut cand portofoliul a fost mai micut.
  6. Care a fost cuantumul amenzilor date de primari la nivel national?

Scopul infiintarii PAID a fost obligarea tuturor proprietarilor de a-si asigura locuinta impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor pentru, eliminarea presiunilor asupra bugetului central si asupra bugetelor locale in situatii de dezastre naturale, si nu de cuprindere cat mai larga in asigurare a fondului locativ. Frumoasa expunere.

Citeste si:

S-a dorit a fi o contributie, din partea tuturor proprietarilor de locuinte, la un fond mutual de intr-ajutorare a celor ce sunt loviti de aceste evenimente care, in caz de eveniment, pot sa primeasca o suma de 10, respectiv 20.000 euro care sa-i ajute atunci, in acele momente. Atunci de ce exista exceptii? In Romania avem doua tipuri de asigurari obligatorii numite si contracte “fortate”, RCA-ul si PAD-ul conditiile de asigurare fiind stabilite de lege si nu de parti.

In situatia RCA-ului, asiguratorii nu pot refuza incheierea acestei polite, in situatia PAD-ului, acest asigurator, care are monopol in emiterea acestei polite, nu ca poate refuza incheierea unei polite de asigurare PAD pentru cladirile mentionate in art. 3, alin.(6) din L 260/2008 ci, pur si simplu nu poate incheia o polita de asigurare pentru aceste cladiri.

Art. 2, alin. (1), lit. A, pct. 3 din L 32/2000, actualizata, defineste asigurarea si din aceasta definitie data de lege si daca polita PAD este una de tip prim risc si functioneaza pe principiul solidaritatii, independent de gradul de vulnerabilitate atunci de ce sunt excluse acele cladiri? Functioneaza principiul solidaritatii? Da, al solidaritatii asiguratorilor impreuna cu legiuitorul (ASF in prezent).

De ce exista aceste derogari in lege care favorizeaza numai asiguratorul asiguratorilor, PAID? Nu sunt dezavantajati cei care locuiesc in aceste cladiri? De ce le este incalcat acest drept? Cel de a avea parte de o asigurare care, ATENTIE, este obligatorie. Pentru ca legiuitorul nu a tinut cont de scopul principal si nu avut in vedere interesul comun, al asiguratilor, ci am putea spune ca a avut in vedere un interes economic. Al cui?

Aceasta idee nu este noua, aceasta tip de asigurare fiind introdusa de Guvernul comunist dupa marele cutremur din 1977 si care a introdus obligativitatea asigurarii tuturor locuintelor, fara exceptie, de catre unicul asigurator la acea vreme, A.D.A.S si care colecta primele de asigurare cu ajutorul organelor fiscale.

Este foarte adevarat ca toti proprietarii de locuinte, vor plati aceasta polita obligatorie PAD si, cel mai bine este, sa nu beneficieze niciodata de prima respectiva dar scopul tocmai acesta a fost: ca in caz de eveniment, cei ce sufera sa primeasca din partea „noastra, a tuturor” sume de bani care sa-i ajute in acele momente si sa se elimine presiunile asupra bugetelor locale si a celui central, asa cum s-a mentionat in expunerea de motive privind infiintarea PAID, acel principiu al mutualitatii si al solidaritatii.

Din cele expuse s-ar putea interpreta ca sunt impotriva ideii de profit si ca PAID, ca asigurator, nu ar trebui sa faca profit. Dimpotriva. Nu am nimic impotriva ca PAID sa faca profit si doresc ca toti proprietarii de locuinte sa plateasca ani multi de acum incolo polita PAD si sa nu beneficieze nimeni de aceasta polita dar, sa fie asigurati toti, fara exceptie.

Sursa foto: Shutterstock / concept asigurare de locuinta