Companiile de asigurari, autorizate sa subscrie riscuri de catastrofa, au incasat in 2014 suma de 350 milioane de lei din polite de asigurari facultative de locuinta, cu 36,4% mai putin decat in anul precedent. Si numarul contractelor in vigoare s-a redus cu 25,32%, la finele anului trecut, pana la aproximativ 1,8 milioane de contracte de polite facultative de locuinte.

Indicatori 2012 2013 2014 Ritm de crestere (%)
2013 / 2012 2014 / 2013
Numar de contracte in vigoare (buc.) 3.324.910 2.462.765 1.839.136 -25,93% -25,32%
Prime brute subscrise (lei) 565.773.166 548.361.838 348.671.847 -3,08% -36,42%

Ca urmare, aproximativ 620.000 de romani au renuntat sa mai incheie asigurari facultive de locuinta de la un an la altul, iar o parte dintre acestia au preferat sa ramana doar cu asigurarea obligatorie (PAD), care acopera doar riscurile de cutremur, alunecari de teren si inundatii, in limita a 20.000 euro, valoare, in cazul celor mai multe imobile, aflata sub pretul de reconstructie.

Aceasta concluzie reiese din faptul ca in ceea ce priveste asigurarile obligatorii de locuinta, PAID a subscris in 2014 in suma de 126,63 milioane lei, in crestere de 110,16% fata de anul 2013 (60,25 milioane lei), respectiv o crestere in marime absoluta de 66,37 milioane lei, ca urmare a modificarii din luna iulie 2013 a Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor.

Forma actuala a legii arata ca toate politele facultative se emit pentru cele trei riscuri acoperite de polita PAD (cutremur, inundatii si alunecari de teren) in exces peste polita PAD; Astfel, doua polite se vor emite: PAD + polita facultativa cu fransiza PAD, iar pentru prima data politele PAD se pot emite de toti asiguratorii care pot subscrie riscuri de catastrofa nu doar actionarii PAID.

Mai mult, in sprijinul afirmatiei ca foarte multi romani au renuntat sa-si asigure locuinta la valoarea reala de reconstructie sta drept suport distributia pe regiuni de dezvoltare a primelor brute subscrise aferente asigurarilor de locuinta (obligatorii si facultative), care evidentiaza faptul ca in Bucuresti si judetul Ilfov ramane concentrata o pondere de jumatate din numarul total al contractelor (1,8 milioane asigurari facultive si 1,5 milioane obligatorii).

"Nu stiu daca se pune problema faptului ca romanii nu au bani si pentru componenta facultativa. Trebuie facuta o distinctie intre cei mai bine informati si cei mai putin informati. Cei care-si permit si doresc sa-si faca asigurarea facultativa, o fac pentru ca doresc sa-si asigure locuinta si pentru alte riscuri (furt din locuinta, incendiu, inundatii, altele decat cele ca fiind dezastre naturale, de raspundere civila, in situatia in care inunda pe altii sau incendiul de la locuinta proprie se propaga si la vecini, etc...)", apreciaza Marius Diaconeasa - partener al societatii de avocati Diaconeasa, Marica si Asociatii.

Citeste si:

Marius Diaconeasa (foto) este specializat in dreptul asigurarilor, ca urmare a experientei dobandite in cei cinci ani ca director al Directiei juridice din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) - acum Autoritatea de Supraveghere Financiara - si al Fondului de garantare in asigurari.

In opinia sa, ponderea cea mai mare o are lipsa de informatie intrucat, au impresia ca asigurarea obligatorie de 20.000 euro ii va despagubi integral. Pana la modificarea legii 260/2008 prin abrogarea alin. (9), care prevedea ca nu erai obligat a incheia o polita de asigurare obligatorie (PAD) daca proprietarul era asigurat facultativ pentru riscurile prevazute in PAD, la unul dintre asiguratorii autorizati a existat o mare confuzie in randul asiguratilor si asiguratorii au preferat sa-ncheie polite facultative in detrimentul PAID.

Populatia are in continuare impresia ca asigurarea obligatorie de 20.000 euro ii va despagubi integral, majoritatea necunoscand diferenta dintre asigurarea facultativa si cea obligatorie.

Ca urmare, au aparut polite facultive de tip PAD Plus care pentru aceeasi prima de asigurare (10 si 20 euro), pentru aceeasi suma asigurata (10.000 si 20.000 euro) asigurau proprietarii pentru aceleasi riscuri introducand un ris in plus, pentru incendii, de ex. ASF, s-a sesizat si a gasit o modalitate mai incalcita de crestere a numarului de polite PAD.

"Daca ne uitam pe grafic, in 2012 si 2013 nr. de polite facultative a fost egal intrucat oamenii preferau sa se "stie" asigurati pentru mai multe riscuri, pentru o suma de 10 sau 20 euro. In anul 2014 nr. facultativelor a scazut intrucat au ramas cei care sunt mai bine informati", spune Marius Diaconeasa.

Mai mult decat atat, "dupa modificare brokerii s-au "reorientat" si si-au dat seama ca si incheierea politelor PAD este aducatoare de venit. Astfel, ponderea mare a locuintelor este data de locuintele de clasa a adica, o prima de 20 euro din care brokerul primeste de la PAID 2 euro/polita. Brokerii, pot spune, ii "intimideaza" pe proprietari cu amenda prevazuta in lege si asta a dus la o crestere a numarului de polite PAD", mai spune avocatul.

In opinia sa, cresterea ponderii politelor PAD in defavoarea celor facultative se datoreaza lipsei de informatie a modificarii legislatiei, ASF-ul gasind o modalitate incalcita de modificare a legislatiei accesibila nu tuturor. "Populatia are in continuare impresia ca asigurarea obligatorie de 20.000 euro ii va despagubi integral, majoritatea necunoscand diferenta dintre asigurarea facultativa si cea obligatorie, datorita pseudo-asigurarilor facultative vandute de asiguratori pana la abrogarea alin. (9) din art. 3. Ei sunt speriati de amenda si doresc sa nu fie amendati dar nici brokerii nu s-au inghesuit sa le explice diferenta. Merge si asa. Brokerii au interes sa mentina aceasta confuzie, desi ea nu mai exista".

Asadar, "cu cat confuzia este mai mare cu atat mai bine, pentru asiguratori. Chiar si asa ei nu pierd. In 2014 PAID a incasat cca 29 mil. euro din care oare cate daune s-au achitat? Din acesti bani, buna parte se intorc tot in buzunarul asiguratorilor, actionari PAID, ce-i drept".

Concluzionand, confuzia este mentinuta prin lipsa informatiei modificarii legislatiei majoritatea populatiei avand impresia ca asigurarea obligatorie de 20.000 de euro ii va despagubi integral, urmata de lipsa banilor, de teama amenzilor si de "neinformarea" facuta de brokeri care, au mirosit "potentialul" pietei de polite PAD, apreciaza Marius Diaconeasa.

Puncte de reper pentru asigurarile obligatorii si efecte resimtite:

  • Iulie 2010 – incepe procesul de emitere a politelor obligatorii pentru locuinte;
  • Decembrie 2010 – Legea 260/2008 este modificata de catre Parlament. Proprietarii de locuinte care aveau polita facultativa in vigoare nu mai aveau obligatia sa incheie si polita obligatorie;
  • Iulie 2011 – sfarsitul "perioadei de gratie", dupa care autoritatile locale ar fi aplicat sanctiuni cetatenilor care nu au incheiata o polita obligatorie sau facultativa. Iulie 2011 a fost luna cu cele mai mari subscrieri facultative, profitandu-se de amenzile ce s-ar fi dat dupa 5 august 2011;
  • Mai 2012 – Iulie 2012 – ca urmare a neaplicarii amenzilor multe din politele facultative emise in aceasta perioada ca si "clone PAD" nu s-au mai reinnoit;
  • August 2012 – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a emis o norma care prevedea revenirea la prima versiune a legii 260/2008 - obligativitatea detinerii de polita PAD;
  • Septembrie 2012 – norma este retrasa si se revine la forma legislatiei din decembrie 2010;
  • Iulie 2013 – Legea 260/2008 se modifica din nou si asiguratorii sunt obligati sa emita polite de locuinta facultativa numai cu fransiza PAD pentru cele trei riscuri.

Sursa foto: Asigurari de locuinte / Shutterstock