"Estimarile Consiliului Fiscal indica deficite efective superioare nivelului de referinta de 3% din PIB pentru deficitul efectiv in intervalul 2016-2019, iar evolutiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugereaza reversarea progreselor realizate pana in prezent in ceea ce priveste consolidarea fiscala, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat in anul 2010. Asemenea evolutii sunt in flagranta contradictie cu principiile si regulile fiscale instituite de LRFB (Legea Responsabilitatii Fiscal-Bugetare - n.r.), precum si cu tratatele de guvernanta fiscala la nivel european al caror semnatar Romania este", se arata in opinia Consiliului asupra proiectului de revizuire a Codului Fiscal, conform Mediafax.

Organizatia estimeaza ca majorarile deficitului efectiv relativ la scenariul de baza ca efect al masurilor introduse ar fi de circa 14,8 miliarde lei in 2016, 13,2 miliarde lei in 2017, 22,5 miliarde lei in 2018 si 27,8 miliarde in 2019, incluzand veniturile recuperate, ceea ce reprezinta echivalentul a 2%, 1,7%, 2,7% si respectiv 3% din PIB-ul (mai ridicat) care ar prevala in ipoteza aplicarii masurilor. Definind scenariul de baza ca fiind caracterizat de deficite efective de 1,1% din PIB in 2016 si 2017 si de deficite efective consistente cu un deficit structural de 1% in anii 2018 si 2019, deficitele efective care ar prevala in urma adoptarii proiectului noului Cod Fiscal ar fi de 3,1% din PIB in 2016, 2,7% din PIB in 2017, 3,5% din PIB in 2018 si 3,7% din PIB in 2019, arata Consiliul Fiscal.

Nivelul corespunzator al deficitului structural este estimat astfel a fi de 3,2%, 3,3%, 4,7% si 5,5% din PIB potential in 2016, 2017, 2018 si, respectiv, 2019. "Acesta echivaleaza cu o deviatie de proportii si in continua crestere de la obiectivul pe termen mediu (MTO) - la finele intervalului nivelul deficitului structural revine in imediata apropiere a celui consemnat la finele anului 2010 (de 5,8% din PIB potential potrivit estimarilor Comisiei Europene). De asemenea, calculele Consiliului fiscal indica situarea peste limita de 3% statuata de Pactul de Crestere si Stabilitate pe aproape intreg intervalul considerat (exceptia constituind-o anul 2017), ceea ce ar implica reintrarea Romaniei in procedura de deficit excesiv", se spune in document.

Romania trebuie sa se incadreze intr-o limita de deficit efectiv de 3% din PIB, iar pana la finele acestui an trebuie sa realizeze convergenta catre un deficit structural de 1% din PIB. Estimarile Consiliului fiscal au luat insa in considerare acordul politic de majorare a cheltuielilor de aparare pana la un nivel de 2% din PIB pentru o perioada de cel putin 10 ani incepand cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013) sau reactia potentiala a pietelor financiare la o deteriorare permanenta de proportii a pozitiei structurale a finantelor publice ale Romaniei.

Opinia releva ca respectarea tintei de deficit structural in conditiile adoptarii unor masuri permanente de relaxare fiscala (asa cum sunt reducerile de taxe din proiectul Codului Fiscal) implica necesitatea adoptarii unor masuri structurale compensatorii care sa fie de asemenea de natura permanenta, precum reduceri/inghetari de cheltuieli comparativ cu scenariul de baza, cresteri de taxe sau cresteri de eficienta a colectarii.

Proiectul Codului Fiscal prevede inregistrarea unor deficite la buget (efecte nete de runda intai) de 16,4 miliarde lei in 2016, 16,8 miliarde lei in 2017, 28,7 miliarde lei in 2018 si 37 miliarde lei in 2019, impactul fiind compensat de efectele de runda a doua (provenind din cresterea economica aditionala rezultata), precum si din incasarile suplimentare preconizate ca urmare a implementarii de catre ANAF a masurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare si de crestere a gradului de conformare voluntara, atat la declarare cat si la plata.

Efectele provenite din cresterea economica suplimentara sunt evaluate de Guvern la circa 7 miliarde lei in perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei in 2018 si 18 miliarde lei in 2019, la care se vor adauga incasarile suplimentare ale ANAF de circa 14 miliarde lei in 2016 si aproximativ 18 miliarde lei anual in perioada 2017-2019. Consiliul fiscal considera drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor si impozitelor pe care aceasta le prevede si excesive estimarile guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de cresterea economica suplimentara determinata de masurile de relaxare fiscala. Acestea implica un grad de recuperare de aproape 50% a pierderilor de venituri din efecte de runda intai, atat la nivelul anului 2016, cat si la finele anului 2019.

"Este imposibil de reconciliat un asemenea nivel al veniturilor suplimentare cu niveluri rezonabile si plauzibile ale multiplicatorului fiscal (ce descrie avansul PIB ca raspuns la diminuarea veniturilor bugetare ca urmare a reducerii impozitelor, ambele in valori absolute) si ale elasticitatilor principalelor categorii de venituri la modificarea PIB", se precizeaza in opinia exprimata. Consiliul Fiscal noteaza ca efectele de runda a doua sunt relevante din perspectiva respectarii tintei de deficit structural doar in proportia in care cresterea economica suplimentara generata se regaseste la nivelul PIB potential, ceea ce este putin probabil sa se intample intr-o masura semnificativa, mai ales dat fiind faptul ca reducerea impozitarii consumului reprezinta partea cea mai consistenta in pachetul de masuri discretionare cuprinse in noul Cod Fiscal.

Castigurile de eficienta in colectarea taxelor si a impozitelor si in cheltuirea banului public constituie o sursa valida de spatiu fiscal, insa acesta trebuie sa fie folosit in mod prudent si gradual, fara a pune in pericol echilibrele macroeconomice a caror prezervare reprezinta un ingredient esential al unui proces sustenabil de convergenta reala. "Este discutabila oportunitatea unei relaxari fiscale de asemenea proportii in conditiile in care pozitia ciclica a economiei este estimata de catre Comisia Europeana a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) in anul 2016. Romania risca sa intre din nou in capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apasand pe acceleratie in faza de expansiune a ciclului economic si riscand sa fie constransa sa implementeze masuri de ajustare structurala intr-o inevitabila faza viitoare de recesiune", se mai spune in document.

Proiectul noului Cod Fiscal si cel al Codului de Procedura Fiscala au fost aprobate, miercuri, de Guvern. Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile si serviciile, de la 24% in prezent la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016 si la 18% din 2018, si extinderea, tot de anul viitor, a listei produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peste, lapte si paine la animale vii si pasari vii, din specii domestice, oua de pasari, legume, fructe comestibile si preparate din acestea, precum si pentru accesul la evenimentele sportive.

Mai sunt prevazute introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare, incepand cu 1 ianuarie 2016, stabilirea unei cote de impozitare diferentiate a microintreprinderilor, in functie de numarul de salariati, de 1% pentru microintreprinderile care au peste 2 salariati inclusiv, 3% pentru microintreprinderile care au un salariat, 3% + 1.530 lei trimestrial pentru microintreprinderile care nu au salariati si 3% pentru microintreprinderile aflate in dizolvare urmata de lichidare, inactivitate temporara, nedesfasurarea de activitati, majorarea pragurilor pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor, la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018, 100.000 euro din 2019.

Proiectul Codului Fiscal mai prevede reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% in prezent la 14% incepand cu 1 ianuarie 2019, educerea cotei de impozit pe venit de la 16% in prezent la 14% incepand cu 1 ianuarie 2019, reducerea cotei de impozit pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti de la 16% in prezent la 14% incepand cu 1 ianuarie 2019, eliminarea impozitului pe dividende incepand cu 1 ianuarie 2016, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorina, benzina fara plumb si benzina cu plumb), reasezarea nivelurilor accizelor pentru alcool si bauturile alcoolice, eliminarea din sfera de impozitare atat a titeiului din productia interna, cat si a produselor care in prezent se regasesc la Capitolul II „Alte produse accizabile” (cafea, bijuterii, confectii din blanuri, autoturisme etc.), eliminarea impozitului pe constructii speciale incepand cu 1 ianuarie 2016.

Cotele de contributii de asigurari sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, si la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nu vor mai scadea din ianuarie 2017, cum era prevazut in proiectul din luna februarie, ci de la 1 ianuarie 2018. Documentul mentine celelalte prevederi, si anume introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunara de calcul a CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016, introducerea obligatiei de plata a CAS si CASS pentru toate persoanele fizice care realizeaza venituri, majorarea sumei neimpozabile lunare avute in vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii incepand cu 1 ianuarie 2016.

Consiliul Fiscal este o institutie independenta, infiintata prin legea responsabilitatii fiscal-bugetare, si compusa din cinci membri cu experienta in domeniul politicilor macroeconomice si bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiti prin hotarare de catre Parlament pe o perioada de 9 ani, la propunerea Academiei Romane, Bancii Nationale a Romaniei, Academiei de Studii Economice Bucuresti, Institutului Bancar Roman si Asociatiei Romane a Bancilor, care nominalizeaza fiecare o singura persoana.
Consiliul Fiscal evalueaza proiectiile macroeconomice avute in vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimeaza impactul pachetelor de masuri de natura a influenta soldul bugetar, analizeaza executia bugetara si masura in care aceasta corespunde tintelor propuse, monitorizeaza respectarea regulilor fiscale, emite recomandari privind politica fiscala curenta si viitoare.