Ca urmare, sectoarele dominate de consumul privat vor beneficia de aceasta masura, in timp ce sectoarele orientate spre export vor continua sa sufere din cauza cererii externe relativ scazute, arata o analiza a companiei de consultanta financiara Coface. De ce a apelat insa Guvernul la o astfel de masura? Deoarece dispune de o situatie bugetara confortabila!

Deficitul bugetar al Romaniei s-a redus de la un nivel de 7,2 la suta inregistrat in 2009, la numai 1,8 la suta anul trecut, iar prognoza cea mai recenta Comisiei Europene estimeaza un 1,5 la suta in 2015. Tinta de deficit se bazeaza pe o serie de criterii obiective pe termen mediu stabilite de Romania, o obligatie in temeiul componentei preventive a Pactului de stabilitate si crestere al UE si a acordului stand-by cu FMI.

Faptul ca Romania dispune de una dintre cele mai disciplinate politici fiscale ale UE rezulta si din nivelul modest al datoriei publice, de numai 39,6 la suta din PIB la sfarsitul anului 2014. Astfel, prin accelerarea acestei reduceri a TVA, Guvernul intentioneaza sa inverseze politica de austeritate care a avut loc in ultimii ani.

O politica fiscala mai relaxata va duce, de asemenea, la alte amendamente fiscale. Modificarile de TVA prevazute reprezinta numai o parte a unui nou cod fiscal care prevede o reducere a TVA-ului si la produsele nealimentare (de la 24 la suta la 20 la suta), precum si taierea impozitului pe dividende la 1 ianuarie in 2016. Alte masuri tintesc cresterea competitivitatii intreprinderilor prin costuri mai mici salariale si cu impozitele in cazul micro-intreprinderilor active, precum si reduceri ale accizelor la carburanti si alcool.

Reducerea TVA, stimul economic important

Scaderea considerabila a cotei TVA are ca scop cresterea cheltuielilor in cazul menajelor, ceea va duce la o crestere economica mai mare a Romaniei. Ponderea consumului privat in PIB-ul total ramane ridicat - aproape 63 la suta in 2014, una dintre cele mai mari in cadrul economiilor din europa Centrala si de Est, in termeni nominali. Aceasta in conditiile in care Romania, alaturi de Polonia, beneficiaza de cea mai mare baza de consum intern in aceasta regiune.

Citeste si:

Deoarece preturile mai mici la alimente au un impact imediat asupra tuturor gospodariilor, indiferent de nivelul veniturilor disponibile, acestea vor fi un stimul economic important. Cu toate acestea, exista o incertitudine cu privire la dimensiunea impactului acestor reduceri de preturi masurata in previziunile de crestere pentru economia Romaniei.

Pozitia Consiliului Fiscal pe subiectul TVA

La finele lunii martie a acestui an, Consiliul Fiscal a avertizat ca planurile Guvernului cu privire la reducerile fiscale pot rani economia tarii. Consiliul Fiscal apreciaza ca abaterile de la obiectivele bugetare pe termen mediu, vor crea deficite de peste 3 la suta pana iîn 2019, comparativ cu obiectivul stabilit de 1 la suta. Si in opinia FMI, reducerile planificate risca sa submineze cinci ani de progrese in reducerea deficitului fiscal. Potrivit prim-ministrului Victor Ponta, doar reducerea TVA pentru alimente ar putea diminua veniturile bugetare cu 1,1 miliarde de euro pe an.

Inainte de accelerarea introducerii noii cote de TVA la produsele alimentare, consumatorii romani s-au bucurat si de alte evolutii pozitive ale economiei. Acestea au inclus, ingustarea ratei somajului la 6,4% in februarie 2015 (fata de 9,8%, media UE), cresterea salariilor atat in ​​sectoarul public, cat si privat, in termeni reali (avans de peste 6% in luna ianuarie 2015), datorita unei rate a inflatiei subunitare (0,4 % in luna februarie 2015). La o asa situatie buna pe piata fortei de munca, scrie Coface, indicatorii de incredere in randul consumatorilor au crescut in acest an pana la nivelurile inregistrate anterior in 2008.

Cu toate acestea, gradul de indatoarare al gospodariilor ramane ridicat, la 102 miliarde de lei in luna februarie 2015, ceea ce reprezinta o pondere de 49% din totalul creditelor din sectorul privat si 15,3% din PIB al tarii. Imprumuturile menajelor in valuta reprezinta 60%, cele mai multe in euro. Bancile au luat masuri de a scapa de creditele neperformante chiar si cu un discount considerabil, insa rata acestora ramane in continuare una ridicata. Aceasta era 14,3% in februarie 2015, in conditiile in care la inceputul anului trecut depasea 20%. Venitul disponibil mai mare al gospodăriilor va fi probabil utilizat pentru mai multe cheltuieli, dar o parte din acesta se va duce in plata datoriilor.

Reducerea TVA nu elimina provacarile reale

Cresterea cheltuielilor in randul gospodariilor va fi benefica pentru sectoarele dependente de nivelul consumul intern. Cu toate acestea, provocarile pe lantul de aprovizionare raman valabile. Productia industriala a incetinit la un ritm mai lent de crestere in comparatie cu ultimii ani, in mare parte ca urmare a incetinirii exporturilor. Austeritatea fiscala si accesul redus la finantare au contribuit la o criza a investitiilor brute imobilizate in ultimii doi ani. Crestere moderata din acest an se datoreaza cheltuielilor publice mai mare si unei rate de utilizare mai mare a fondurilor UE. Asadar, partea microeconomica a economiei inca sufera de pe urma termenelor lungi in colectarea de creante.

Sursa foto: Venit disponibil / Shutterstock