Peste 2.000 de romani cu imprumuturi in CHF s-au adunat in Piata Victoriei pana la ora transmiterii stirii, solicitand iarasi Guvernului, Parlamentului si presedintelui Romaniei sa adopte legea conversiei creditelor din valuta in lei, dupa ce au constatat ca bancile nu sunt dispuse la negocieri reale cu clientii pentru rezolvarea problemelor, cu toate ca aceasta a fost recomandarea BNR si a Parlamentului, de a se ajunge la o solutie pentru impartirea poverii intre cele doua parti, potrivit Mediafax.

Mitingul a inceput cu o lumanare aprinsa si un moment de reculegere pentru persoanele care s-au sinucis din cauza problemelor extreme generate de creditele in franci elvetieni. Grupul Clientilor cu Credite in CHF (GCCC), format din circa 25.000 de membri, protesteaza "fata de atitudinea pasiva a clasei politice in problema creditelor acordate in franci elvetieni, fata de atitudinea partinitoare a BNR-ului pentru a proteja institutiile bancare si, nu in ultimul rand, fata de dezinformarile si abuzurile sistemului bancar impotriva propriilor clienti".

La miting sunt prezente familii cu copii, iar unii chiar isi sarbatoresc ziua de nastere la protest, "multumind" bancherilor pentru situatia in care au ajuns. "Vreau ratele sa imi platesc/Copilul din ce mi-l hranesc?", "Vrem sa platim, dar cum ne-am inteles!", "DNA, DIICOT ... de ce ne anchetati bancherii privilegiati?", "Vrem bancherii cercetati, vinovatii arestati!", "Presedintele fara glas ... la probleme spune Pas!", "Isarescu, fara demnitate / Ne-ai vandut la strainatate!" sunt cateva dintre sloganurile afisate de cei care protesteaza in fata Guvernului.

Ei au strigat in repetate randuri "Jos Isarescu!" si "Isarescu dictator, avocatul bancilor!", cerand demisia guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, pe care l-au huiduit pentru ca a uitat ca a contractat un credit de la Volksbank.

"Dupa 30 iunie, cand ne expira mandatul pentru negocieri, vom spune tuturor ce s-a intamplat la aceste negoiceri, cum ne-au tratat bancile, cum au decurs lucrurile si ca nu au vrut sa negocieze. Pana la urma ajungem tot la Parlament", a afirmat Catalin Voievozeanu, unul dintre reprezentantii grupului.

Grupul clientilor cu credite in franci a demarat in martie, impreuna cu Asociatia Unilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu sapte banci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, OTP si Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, in baza unei imputerniciri notariale.

Dintre acestea, doar Volksbank, in urma preluarii de catre Banca Transilvania, a inaintat clientilor o oferta concreta, prin care banca preia o parte din povara creditului.

Clientii au vizat, in cadrul negocierilor, reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia in lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

Reprezentantii GCCC au punctat ca bancile nu sunt responsabile si nu vor sa participe in mod concret la o reducerea semnificativa a ratei si acordarea unui discount, astfel ca negocierile nu au rezultatul scontat. "La intalnirea cu una dintre banci, managerii acesteia mi-au spus ca putem pleca acasa, ca deja suntem invingatori pentru ca ne-am intalnit cu ei. Asta este tratamentul bancilor!", a spus Andreea Cristoforidis, alt reprezentant al grupului.

Acestia vor depune luni la Guvern un memoriu cu documente care arata cum au decurs intalnirile cu bancile si faptele acestora, solicitand o audienta premierului Victor Ponta. Ei considera ca singura solutie a ramas adoptarea legii conversiei, dorind ca bancile sa-si asume o parte din costuri. Totodata, au facut apel la toti debitorii sa puna in continuare presiune pe banci si sa solicite politicienilor prin toate mijloacele acest act normativ, de la mailuri trimise pana la mesaje pe paginile de Facebook.

Citeste si:

Cei prezenti la miting spun ca bancile ii trateaza cu aroganta si nu le iau in considerare cererile, venind in schimb, in cel mai bun caz, cu solutii care le maresc costurile totale, desi vor sa para ca acestea scad prin micsorarea ratei. "De ce sa fac o restructurare prin care banca imi micsoreaza rata pentru cateva luni sau un an, iar dupa aia costurile imi cresc, imi pune dobanda mai mare sau imi prelungeste perioada si platesc pana dupa pensie?", isi arata nemultumirea o clienta din Galati, cu un credit pentru un apartament cu doua camere.

Un bucurestean a fost la banca sa ceara restructurea si i s-a spus ca banca a venit deja in intampinarea clientilor, prin aplicarea cu anticipare a cotatiei LIBOR, in functie de care se calculeaza dobanda creditelor in CHF.

Francul elvetian s-a apreciat puternic de pe 15 ianuarie, cand banca centrala a Elvetiei (SNB) a decis sa renunte la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus in septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate fata de euro. Numai in prima zi dupa decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% fata de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, si a continuat sa creasca, atingand un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie.

Pana in prezent, cursul a oscilat intre 4,1-4,3 lei/CHF. Cotatia de vineri, 12 iunie, s-a situat la 4,2773 lei/CHF.

Clientii cu credite in franci elvetieni au mai protestat de doua ori in lunile ianuarie-februarie, in fata Parlamentului, cerand autoritatilor rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie in lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%. Propunerea a fost dezbatuta in Comisia Buget-Finante din Camera Deputatilor, unde s-a incercat pentru o vreme gasirea unei solutii. Reprezentantii bancilor si ai BNR au sustinut insa ca o asemenea rezolvare legislativa nu ar fi consitutionala, afectand functionarea unei piete libere, si au convins parlamentarii in final, prin vocea guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, ca solutiile trebuie gasite de fiecare banca in parte impreuna cu clientii, pe calea negocierii, pentru a se ajunge la impartirea poverii.

Debitorii au reclamat individual, in repetate randuri, ca negocierile au loc doar la nivel declarativ, insa in realitate institutiile de credit nu negociaza solutiile cu clientii, iar variantele pe care le inainteaza debitorilor sunt in dezavantajul acestora din urma, avand costuri suplimentare pentru intreg serviciul datoriei.

Potrivit ultimelor date ale BNR, in bilanturile bancilor romanesti figurau la 1 ianuarie 65.495 de credite in franci elvetieni, fata de 75.000, cat comunicase la momentul aparitiei crizei, pentru finalul lunii noiembrie.

Din totalul acestora, clientii au solicitat bancilor solutii de conversie sau restructurare pentru 36.546 de imprumuturi, incluzand si creditele de la Volksbank, preluata de Banca Transilvania, singura care a avut o oferta publica de conversie cu reducere substantiala.

Din cele peste 36.000 de cereri, institutiile de credit au solutionat pana la inceputul lunii iunie 15.954, din care circa 40% au reprezentat conversii, iar restul restructurari (inclusiv clientii Volksbank). Restul de 20.000 de cereri se afla in lucru, fara a se garanta vreo solutionare.

In realitate, avand in vedere ca multe institutii bancare si-au externalizat creditele in CHF catre bancile-mama sau vehicule din alte tari (Olanda, spre exemplu), totalul imprumuturilor in franci elvetieni ajung la circa 100.000-120.000.