"Este posibil ca, in perioada urmatoare, cu toate ca piata romaneasca are capacitatea sa tina pasul cu amalgamul modificarilor revolutionare digitale, sa vedem o anumita inhibare a investitorilor in a mai face investitii costisitoare in economia romaneasca, in sectorul bancar, din cauza incertitudinilor pe care le creeaza atmosfera legislativa din aceasta tara si ar fi pacat, pentru ca s-au facut mari eforturi pentru ca sectorul bancar sa fie adus la un nivel european si este pacat sa facem acum pasi inapoi", a afirmat Bogza la o conferinta pe tema platilor electronice, scrie Mediafax.

El s-a referit, in acest sens, la discutii care au loc in Parlament privind diverse proiecte legislative, aratand ca persoanele implicate in acest proces nu au cunostinte despre industria bancara si nici nu solicita un sudiu de impact al proiectelor.

"Din partea Consiliului Investitorilor Straini (CIS - n.r.), am fost si eu adesea prezent in Parlament si, cand vad acolo nivelul discutiilor, tipul de initiative care sunt promovate, nivelul discutiilor care sunt purtate de niste oameni care sunt cu totul nespecialisti si care arunca doar niste proiecte de legi fara sa aiba habar despre industria bancara, fara sa se gandeasca sa faca un studiu de impact, daca as fi eu insumi investitor in industria bancara, probabil ca m-as retrage si nu m-as mira daca multi dintre cei care sunt astazi prezenti pe piata bancara gandesc asa", a mai spus Bogza.

Bancherul a dat ca exemplu discutiile la care a participat in urma cu o saptamana pe proiectul de lege privind darea in plata, initiat de catre deputatul Daniel Zamfir, sustinut de circa 150 de parlamentari si promovat de avocatul Gheorghe Piperea. Proiectul prevede ca debitorii bancari cu credite ipotecare isi pot achita imprumutul cu imobilul care constituie garantie in favoarea bancii, fara a mai plati diferenta pentru stingerea soldului.

Citeste si:

"Ai un credit ipotecar de 100.000 de euro, suma inca scadenta, nu rambursata, debitorul vine si da casa a carei valoare de piata poate fi 20.000 sau 50.000 de euro in momentul acesta si cu asta creditul este stins. Si initiatorul era foarte mandru de aceasta propunere, spunea ca este in concordanta cu o directiva europeana care urma sa fie implementata din 2016 si incercai sa-i explici ca sunt cateva lucruri, ca nu poti sa schimbi regulile in timpul jocului, ca atunci cand banca a dat creditul l-a dat pe ideea ca urmareste toate activele pana la stingerea creantei, ca daca aplici astfel de stingeri de creanta, inseamna ca creditorii chirografari, cei care nu au in spate o garantie, nu pot sa-si urmareasca creanta pana la final, in timp ce tu, banca, trebuie sa te opresti la nivelul acesta si, ma rog, si faptul ca se incalca constitutia prin dreptul de proprietate, ca daca o banca s-ar duce si i-ar spune unui client “stii, din depozitul tau nu pot sa-ti dau decat jumate, ca si eu am primit doar o parte din credit inapoi”, evident ca esenta activitatii bancare s-ar distruge", a subliniat Bogza.

Potrivit lui Piperea, proiectul transpune si prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului, propunandu-si sa creeze un mecanism prin intermediul caruia predarea de catre debitor a imobilului aflat in proprietatea sa catre banca, ca urmare a acordarii unui credit, sa stinga integral obligatia debitorului.

"Darea in plata reprezinta o solutie echitabila atat pentru debitor, cat si pentru creditor care, la momentul acordarii creditului, a apreciat (in urma propriei evaluari) ca imobilul adus ca garantie acopera valoarea acordata", scria Piperea pe pagina sa de Facebook in luna mai.