Legea darii in plata va genera o intreaga serie de probleme si situatii aberante, precum posibilitatea de a lua credite substantiale, garantate atat cu proprietati imobiliare, dar si cu masini sau alte bunuri, care nu vor fi executate in totalitate de catre banci atunci cand debitorul decide ca nu mai vrea sa isi plateasca ratele, spun oficialii BNR. Acestia i-au trimis o scrisoare presedintelui Klaus Iohannis prin care ii cer sa retrimita in Parlament legea darii in plata.
"Am dat un exemplu ce pare imposibil acum, dar care va fi foarte posibil in conditiile aprobarii legii. Sa spunem ca se garanteaza pentru un credit de 1 milion de euro cu un teren la marginea Bucurestiului, cu un Ferrari si 500.000 de euro intr-un cont bancar. In momentul aplicarii legii se preia garantia imobiliara, respectiv terenul, iar cel care a luat 1 milion de euro si a facut ce a vrut cu el nu mai are nicio datorie. Toate celelalte garantii, in afara de teren, se elibereaza prin efectul legii", a declarat Eugen Radulescu (foto), director al Directiei de stabilitate financiara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Radulescu a mai adaugat ca astfel de situatii vor genera un risc sistemic.
Legea darii in plata prevede ca o persoana care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria poate sa treaca in proprietatea bancii imobilul ipotecat, banca nemaiputandu-se indrepta catre alte bunuri sau venituri.
Citeste si:
Cu ce argumente vrea BNR sa il convinga pe Iohannis sa blocheze darea in plata
BNR i-a trimis presedintelui Klaus Iohannis o scrisoare prin care argumenteaza necesitatea revizuirii legii darii in plata din perspectiva stabilitatii financiare, dar si din perspectiva juridica si etica.
Argumente ce tin de stabilitatea financiara a sistemului bancar
La sfarsitul lui octombrie 2015 se aflau in derulare 491.600 de contracte de credit cu garantii ipotecare sau imobiliare. Din acestea, doar 37% erau credite ipotecare (credite destinate achizitiei de locuinte).
"Diferenta de 63% sunt credite pentru investitii imobiliare sau alte credite cu garantii imobiliare. Din totalul celor care si-au achizitionat o casa (cei 37%), 3.742 persoane fizice au restante de peste 90 de zile, acestea fiind cel mai probabil persoane aflate in reala dificultate financiara. Restul restantelor apar la credite pentru dezvoltari imobiliare si creditele de consum garantate cu ipoteci”, mentioneaza viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu (foto).
Citeste si:
Suma restanta totala la credite cu garatii ipotecare este de 3,9 mld. lei. Din aceasta, doar 702 mil. lei (18%) sunt restante la creditele pentru achizitionarea unei locuinte.
Se observa ca pe masura ca creste valoarea creditului, se inrautateste disciplina de plata. Riscul de neplata creste de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150.000 de euro, la 47,6% pentru cele peste 2 mil. euro - Bogdan Olteanu
De asemenea, 1.317 persoane au luat credite cu valori intre 150.000 si 500.000 de euro, 60 de persoane au credite intre 500.000 si 1 mil. euro, 21 intre 1 si 2 mil euro, si 4 persoane au credite de peste 2 mil. euro.
“Aceste date indica faptul ca exista credite pentru care nu se justifica o functie de protectie sociala a legii. Mai mult, se observa ca pe masura ca creste valoarea creditului, se inrautateste disciplina de plata. Riscul de neplata creste de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150.000 de euro, la 47,6% pentru cele peste 2 mil. euro. In forma actuala, pe baza analizelor pe care specialistii BNR le-au facut, legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectand stabilitatea institutiilor financiare si putand conduce la costuri pentru contribuabili”, mentioneaza Bogdan Olteanu.
Citeste si:
Acesta afirma si faptul ca in forma actuala legea se va aplica in numeroase situatii pentru creditele acordate societatilor comerciale. “Mai exact, ma refer la creditele unde exista un cont debitor persoana fizica, obligata solidar cu entitatea imprumutata si care a adus o garantie ipotecara. In aceste situatii, daca persoana in cauza cere sa stinga datoria la banca, va inchide si creditul acordat societatii. Repet, sunt convins ca e o consecinta neintentionata, dar ea este contrara scopului anuntat al legii”, spune Olteanu.
Argumente juridice
La capitolul argumente juridice, reprezentantii BNR au subliniat ca in Constitutie se mentioneaza ca restrangerea unui drept trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o. “Mai exact, restrangerea exercitiului dreptului creditorului trebuie sa fie pe masura starii de imposibilitate a dreptului de plata a debitorului. Acest lucru se poate intampla doar in situatia exceptionala de neputinta a platii. Aceasta situatie trebuie sa fie definita si delimitata explicit (n.red. in lege)”, a declarat Bogdan Olteanu.
Citeste si:
Retroactivitatea legii este de asemenea un alt element contestat de viceguvernatorul BNR.
Argumente de ordin etic
In zona argumentelor etice, Bogdan Olteanu a mentionat necesitatea unei legi care sa fie corecta, transparenta si care sa raspunda nevoii sociale.
“In actuala ei forma, legea se aplica oricarei persoane, indiferent de avere si venituri si indiferent daca rambursarea creditului ii creeaza sau nu dificultati celui care a luat imprumutul. Ea se aplica oricarui imobil, fie ca este vorba de o locuinta, de terenuri, sau de anumite dezvoltari imobiliare. De asemenea, ea se aplica indiferent de situatia locativa a debitorului – indiferent daca locuieste sau nu in respectiva locatie. Acest lucru nu este etic si moral. Masurile exceptionale trebuie aplicate doar in situatii exceptionale”, afirma Olteanu.
Citeste si:
Proiectul legii darii in plata va merge la presedintele Klaus Iohannis pentru promulgare, daca nu va fi atacat la Curtea Constitutionala. Anterior, bancile si asociatiile acestora au criticat dur legea, spunand ca pericliteaza piata creditului imobiliar prin restrictionarea drastica a accesului la finantare, avand efecte si asupra dezvoltatorilor imobiliari si sectorului constructiilor.
Sursa foto: Mediafax
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
