Proiectul Legii privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, elaborat si de Banca Nationala a Romaniei, mentine, practic, interdictia de infiintare a unei banci sau societati cooperatiste prin strangerea de fonduri de pe piata de capital, ca exceptie de la Legea societatilor comerciale, ce permite ca infiintarea unei companii prin emiterea de actiuni care sa fie vandute pentru constituirea capitalului social minim.

"O banca trebuie sa aiba actionari puternici, solizi, care sa prezinte garantii pentru clienti, deci nu poate fi constituita prin metoda subscriptiei publice", a declarat pentru NewsIn Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).

"Subscriptia publica, ca modalitate de constituire a unei banci comerciale sau institutii de credit, s-a dovedit, in practica, inadecvata pentru aceasta categorie de institutii, la care existenta unui actionariat puternic si nedispersat constituie o premisa a desfasurarii activitatii", potrivit expunerii de motive pentru noua Lege a institutiilor de credit.

Analistii bancari considera ca nu poate fi infiintata o banca numai din fonduri publice pentru ca trebuie sa cunosti actionarii, sa ai incredere in ei si sa ii poti urmari din punct de vedere al sigurantei si al riscurilor asociate operatiunilor pe care le deruleaza aceasta pe piata de capital. "Nu poti sa strangi fonduri de la milioane de actionari si si sa vinzi pachete majoritare de actiuni ca sa poti varsa capitalul minim necesar pentru infiintare", a comentat pentru NewsIn un analist financiar.

In ceea ce priveste activitatile permise institutiilor de credit, noile prevederi permit desfasurarea activitatii de leasing financiar in mod direct si limiteaza nivelul total al veniturilor obtinute din activitatile din domeniul nefinanciar la 10% din castigurile aferente activitatii financiare. "Este posibil ca de la 1 ianuarie 2007, grupurile bancare care detin societati de leasing sa fie nevoite sa le absoarba in interiorul lor, pentru a respecta aceste cerinte", a declarat Radu Gratian Ghetea.

Un alt element de noutate al proiectului de lege este posibilitatea de transformare a altei entitati in institutie de credit, cu respectarea tuturor conditiilor pentru autorizare. in cadrul noilor prevederi au fost separate cazurile in care autorizatia pentru o institutie de credit isi inceteaza valabilitatea, fiind lipsita de obiect, de situatiile in care autorizatia poate fi retrasa de catre Banca Nationala a Romaniei. Astfel de situatii pot aparea in cazul fuziunii sau divizarii, al transformarii in alta categorie de institutie de credit, al falimentului si, nu in ultimul rand, al renuntarii de catre actionari la autorizatie, prin dizolvarea si lichidarea institutiei de credit.

Termenul in care noile directive comunitare trebuie sa fie transpuse in legislatia nationala a fiecarui stat membru este 1 ianuarie 2007. Perspectiva integrarii in Uniunea Europeana incepand cu aceeasi data incumba si pentru Romania obligatia de aliniere la noile cerinte a cadrului legislativ si de reglementare aplicabil atat institutiilor de credit, cat si firmelor de investitii, incepand cu aceeasi data, in caz contrar fiind declansata de catre Comisia Europeana procedura de sanctionare, potrivit proiectului de lege.

"Noua lege reprezinta o adaptare a legilor bancare romanesti la legislatia europeana si stabileste cerintele necesare pentru introducerea acordului de capital Basel II. Nu sunt modificari care sa aiba un impact deosebit asupra clientilor, iar bancile comerciale se asteptau la aceste schimbari", a explicat presedintele ARB.

Noul Acord de Capital Basel II vine sa inlocuiasca Acordul Basel I, ale carui reguli au dovedit in timp ca ofera o cuantificare simplista si rigida a riscului de credit, nemaifiind aliniate la cele mai bune practici aplicate de institutiile de credit in procesul de management al riscurilor, se arata in proiectul noii legi. "BNR va trebui sa fie pregatita sa monitorizeze de la 1 ianuarie 2007 orice banca comerciala din Romania potrivit cerintelor din Basel II, ceea ce inseamna ca banca centrala va supraveghea nu numai riscul de credit, ci si activitatea operationala si riscul de piata pentru fiecare institutie in parte", a mai spus Radu Gratian Ghetea.

Prevederile comunitare au la baza cei trei piloni la care se refera Acordul Basel II, respectiv: cerintele minime de capital (Pilonul I), revizuirea de catre supraveghetor a procesului intern al institutiei de credit de evaluare a adecvarii capitalului sau la riscuri (Pilonul II) si cerintele de publicitate pentru institutiile de credit (Pilonul III).

Potrivit proiectului de lege, institutiile de credit trebuie sa faca publice informatii concentrate pe parametrii cheie ai profilului de afaceri, expunerile la risc si managementul riscurilor. De asemenea, vor trebui puse la dispozitia publicului atat informatii cantitative, cat si calitative despre activitatea institutiilor de credit.

Legislatia nationala aplicabila institutiilor de credit este dispersata in prezent in patru acte normative. Proiectul Legii privind institutiile de credit si adecvarea capitalului isi propune sa asigure, la nivel de principiu, transpunerea noilor directive comunitare atat pentru institutiile de credit, cat si pentru societatile de servicii de investitii financiare si, in acelasi timp, sa reuneasca prevederile legislatiei aferente institutiilor de credit (Legea nr.58/1998 privind activitatea bancara, Ordonanta de urgenta nr.97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, Legea nr.541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativsi Legea nr.33/2006 privind bancile de credit ipotecar) intr-un singur act normativ.