"Sunt alarmat de modificarile actuale aduse proiectului de lege, de aceasta versiune si mai radicalizata, care va genera fara doar si poate o restrangere generala a pietei creditului si a intermedierii financiare intr-un moment cand Romania are nevoie fundamentala de a importa capital (si nu marfuri) pentru a putea finanta nevoile fondului locativ, infrastructurii ori sectorului productiv. In aceste conditii, restrangerea pietei creditului devine inevitabila din cauza unor riscuri materiale concrete pentru fondurile deponentilor si ale actionarilor", afirma Manea, conform Mediafax.

El spera ca rationalitatea va avea castig de cauza, pentru ca altfel restrangerea pietei creditului devine inevitabila din cauza riscurilor pentru deponenti si actionari. Presedintele BCR considera ca legislatia "punitiva" si lipsa dialogului constructiv privind sectorul financiar a devenit un indicator al lipsei de incredere din societate.

"Personal, am privit retrimiterea in Parlament a Legii Darii in Plata drept o oportunitate pentru ca sectorul financiar, reprezentantii mediului legislativ si cei ai consumatorilor sa se aplece asupra unor modificari constructive care sa tina cont de constrangerile si interesele tuturor partilor, de principiile generale de drept, ale Constitutiei, ale institutiei contractului", mai spune Manea. El a punctat ca angajamentul sistemului bancar de a coopera si colabora pentru a reglementa "responsabil" imprumuturile pentru consumatori ramane solid, in conditiile unui proces legislativ care incurajeaza increderea investitorilor, cresterea economica, stabilitatea juridica ori accesul la finantare pentru clientii (in special tinere familii) care nu au ajuns sa dispuna de economii substantiale pentru achizitii de bunuri cu folosinta indelungata ori case/apartamente.

"Sper ca in al doisprezecelea ceas sa intelegem oportunitatea oferita de Presedintele Klaus Iohannis pentru consultare si colaborare. Piata nu poate functiona atunci cand drepturi, legi si institutii fundamentale ale democratiei si economiei libere sunt desconsiderate. Industria bancara are, in orice caz, datoria legala de a asigura administrarea efectiva si prudenta a institutiei de credit in sustinerea deponentilor sai. Schimbarea conditiilor va atrage masuri de protectie si nu de crestere sau prosperitate", a adaugat seful BCR.

Comisia de buget a Senatului discuta, marti, de la ora 15.00, cererea de reexaminare a legii privind darea in plata a imobilelor ipotecate, trimisa de presedintele Klaus Iohannis Parlamentului pe 18 decembrie. Forma trimisa la promulgare de Parlament a fost criticata si de guvernatorul BNR Mugur Isarescu care declara, la inceputul lunii ianuarie, ca senatorii si deputatii trebuie sa aiba in vedere, la reexaminarea legii darii in plata, recomandarile primite, inclusiv de la Banca Central Europeana, astfel incat legea sa ii protejeze pe cei care au credite pentru locuinte si nu alte persoane.

Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului, in situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri. Initiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, a adus cinci amendamente proiectului in urma retrimiterii in Parlament de catre presedinte.

Citeste si:

Astfel, a inlocuit sintagma "persoana fizica" cu cea de "consumator" in sensul legislatiei protectiei consumatorului, cu scopul de a elimina de la aplicarea legii, categoria "profesionistilor", care conform noului Cod Civil sunt persoanele fizice care desfasoara activitati comerciale. Un alt amendament cuprinde reformulari necesare clarificarii textului si modificari de tehnica legislativa. Consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorate din contractele de credit cu tot cu accesorii, fara costuri suplimentare, prin darea in plata a imobilului ipotecat in favoarea creditorului, daca in termenul prevazut in proiect partile contractului de credit nu ajung la un alt acord. "Precizam explicit faptul ca institutia de credit si consumatorul pot ajunge la un acord de stingere a creantei inainte de darea in plata", precizeaza Zamfir in motivatia amendamentului.

Totodata, a fost dublat termenul in ceea ce priveste prima zi de convocare la notarul public, care nu poate fi stabilita in mai putin de 30 zile libere. Se propune majorarea termenului la 30 de zile, termen in care institutia de credit trebuie sa raspunda notificarii consumatorului, tocmai pentru a da posibilitatea creditorului si debitorului sa ajunga la un acord amiabil de stingere a datoriei inainte de darea in plata.

Zamfir a introdus o noua prevedere, potrivit careia dreptul de a cere instantei sa constate stingerea datoriilor izvorate din contractele de credit apartine si consumatorului care a fost supus unei executari silite a imobilului ipotecat indiferent de titularul creantei, de stadiul in care se afla ori de forma executarii silite care se continua contra debitorului. "Acest nou alineat a fost introdus pentru a clarifica situatiile diferite in care se afla consumatorul supus procedurii de executare silita, eliminand eventuala discriminare a consumatorului in functie de stadiul executarii silite", explica Zamfir.

De stingerea datoriilor debitorului fata de creditor, la momentul incheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, fara ca banca sa poata solicita sume de bani suplimentare, va beneficia si codebitorul sau fideiusorul care au garantat obligatia debitorului principal. "Acest nou alineat s-a introdus pentru a clarifica si situatia fideiusorilor si a codebitorilor. Se realizeaza, totodata, punerea in concordanta cu decizia CJUE in cazul Tarcau", a motivat deputatul.

Decizia finala privind solicitarea de reexaminare apartine Camerei Deputatilor.