"Se fac doi ani de la primul contact cu aceasta oportunitate, care a survenit la putin timp dupa ce am semnat contractul de achizitie al Nextebank. Nu se perfectase tranzactia, dar inca de atunci, uitandu-ne la peisajul sistemului bancar romanesc si la pozitia noastra de intrare, am fost interesati sa discutam si alte oportunitati care sa duca la o consolidare a acestei pozitii", a spus Horia Manda, care precizeaza ca a gandit inca de la inceput o strategie bazata pe achizitii, dar si pe cresterea organica.

Numarul de banci in Romania este mult prea mare pentru a raspunde in mod eficient la cerintele de reglementare, care au devenit semnificative dupa criza financiara. Dimensiunile foarte mici ale unor jucatori nu ii fac apti pentru a raspunde unor provocari din piata.

Nu doar Carpatica a fost in vizorul lui Manda, unul dintre cei mai discreti administratori de fonduri de private equity, ci a fost o lista scurta de banci si au existat discutii foarte avansate pentru o alta achizitie. "Anumite discutii pot fi pe durata scurta, oportunitatea dispare, dar poate sa reapara. Am avut si discutii destul de serioase pentru o alta achizitie la momentul respectiv, dar a disparut si atunci ne-am concentrat atentia asupra Carpatica".

Strategia de crestere organica, bazata pe experienta Patria Credit

Manda sustine ca principalul obiectiv pe termen scurt vizeaza procesul de integrare al celor doua banci, dupa obtinerea avizului de la Consiliul Concurentei pentru tranzactia de cumparare a pachetului majoritar de actiuni la Carpatica. "Principala noastra preocupare acum este de a obtine acest aviz de la Consiliul Concurentei si de a putea incepe un plan de actiune pentru Banca Carpatica, care sa ne duca in scurt timp la propunerea catre actionarii celor doua entitati a unei fuziuni. Credem ca exista anumite sinergii intre cele doua entitati, care ne vor permite sa facem design-ul unei strategii de succes", afirma Manda, care puncteaza ca in proiectul de crestere al entitatii rezultate se gandeste si la noi achizitii.

Interesul nostru pentru o alta achizitie ramane si este sustinut si de imperativul utilizarii cat mai eficiente a lichiditatii semnificative a bilantului Bancii Carpatica. Din aceasta ultima perspectiva, as spune ca trebuie sa ne uitam la achizitia unei alte banci care sa aiba o dimensiune nu neaparat mult mai mare decat Carpatica, dar similara.

Urmatorul pas dupa achizitia Bancii Carpatica este ca banca rezultata din fuziune sa replice atat experienta Patria Credit, facand astfel un pariu ca operatiunile de microfinantare pe care s-a bazat succesul Patria Credit vor fi la fel de eficiente si in cadrul unei banci, cat si sa internalizeze noile fluxuri si proceduri legate de produsele si serviciile catre persoane fizice, aflate in curs de implementare in Nextebank.

Anul trecut, Nextebank a preluat afacerile Patria Credit, o tranzactie care a vizat portofoliul de credite de aproximativ 63 milioane de euro si cei circa 10.000 de clienti activi, deschizand astfel calea spre patrunderea bancii pe segmentul finantarii afacerilor mici sii in zone in care marile banci nu sunt la fel de eficiente.

Manda a sesizat oportunitatea de business chiar in acest loc, al economiei rurale si din orasele mici, care - chiar daca are nevoie de investitii masive in infrastructura - prezinta un potential de crestere mare, care poate sa fie atins doar printr-un parteneriat strategic, asa cum a fost cel incheiat cu Posta Romana.

"Aici vad cresterea, aici am directionat strategia de ani de zile, de cand am investit in Patria Credit, pentru ca a fost o gandire etapizata. Am intentionat sa cumparam o banca si tot pentru asta am revenit si am facut si acest deal cu Carpatica. Cred ca exista o oportunitate care deriva din conditiile actuale ale economiei romanesti", puncteaza administratorul Axxess Capital.

Romania are doua economii: una urbana, care face de ceva timp pasi substantiali spre convergenta cu economiile dezvoltate, cu toate ca si aici o sa avem nevoie de 20-25 de ani sa ajungem la convergenta, dar exista si economia din zona rurala si a oraselor foarte mici, care este cu zeci de ani in urma primei economii si care nu contribuie decat in mica masura la formarea PIB sau a veniturilor bugetare.

Managerul atrage atentia ca ultimele statistici la nivel european situeaza Romania pe ultimul loc in ceea ce priveste accesul la servicii financiare si peste 45% din populatia Romaniei nu are niciun fel de relatie cu bancile. "Economia tarii nu poate sa progreseze fara sa aduca aceasta parte a populatiei in zona economiei formale. Accesul la serviciile financiare este o conditie sine qua non al acestui proces de modernizare si de convergenta intre cele doua tipuri de economii".

Fara “irigarea “ cu resurse financiare in aceasta zona, Romania nu are nicio sansa sa ajunga economiile occidentale din urma.

In aceasta perspectiva, noua relatie contractuala cu Posta Romana - pe care Manda spera sa o vada operationala in cateva luni - va creste capacitatea Nextebank de a "oferi unei mari paturi a populatiei, inclusiv in zonele mult mai greu accesibile unor retele bancare consacrate, acces la servicii financiare simple, convenabile, intr-o relatie de proximitate".

Cum va functiona parteneriatul Nextebank - Posta Romana

In baza succesului Patria Credit si a strategiei dezvoltate pe acest pilon, Nextebank a semnat anul trecut un parteneriat cu Posta Romana, prin care banca va oferi servicii bancare prin intermediul gigantului de stat, urmand sa acceseze astfel zone la care bancile traditionale au acces mai greu.

Sunt optimist ca acest proiect va avea succes, pentru ca exista o cerere absolut naturala pentru astfel de servicii in mediul rural si orasele mici, unde retelele bancare traditionale au dificultati de a accede, avand in vedere costurile prohibitive.

De aceea, un parteneriat cu o astfel de retea este o modalitate de a intermedia accesul populatiei sau afacerilor mici la finantare, cel putin teoretic. Manda precizeaza ca aceasta este strategia asumata de ceva timp si "pe baza careia a negociat o perioada indelungata cu Posta Romana".

Citeste si:

El a explicat ca Posta Romana va facilita cu precadere ofertele bancare catre persoanele fizice, fie ca este vorba de credite, carduri sau depozite, iar agentii postali vor beneficia de un sistem de comisionare a operatiunilor care vor fi intermediate fie in oficiile postale, fie direct pe teren.

"Nu este singura forma, dar vor exista bineinteles si masuri de incentivare directa a agentilor postali, care devin astfel agenti de intermediere financiara", subliniaza seful Axxess Capital.

Deocamdata, BNR nu si-a dat acordul pe acest parteneriat, dar "obtinerea avizului BNR este o operatiune in curs si speram sa fie obtinut in termen scurt". "Proiectul nostru a fost expus din perspectiva unei externalizari semnificative, pentru ca asta este in esenta acest acord cu Posta, ceea ce comporta anumite riscuri operationale si nu numai, iar lucrurile trebuie privite foarte atent", spune seful Axxess Capital.

Pe langa relatia cu Posta, exista si o componenta tehnologica foarte importanta, prin care acesti postasi vor utiliza terminale mobile, iar achizitiile clientilor se vor face pe tableta, aceasta fiind tehnologia pe care Nextebank o propune la nivelul ghiseelor postale. "Intr-un astfel de mediu cu control riguros al costurilor, cu tehnologie care iti faciliteaza acest lucru, speram sa putem defini operatiuni profitabile intr-o zona care nu are acces la finantare", puncteaza Manda, care explica ca desi riscurile sunt mai mari cand vorbim de microfinantare, marjele compenseaza acest lucru.

2015, un an de eficientizare, dar fara trecerea la profit

"2015 nu va fi un an de profit la Nextebank, nici nu ne-am propus acest lucru, pentru ca exista o inertie a costurilor in orice fel de organizatie, mai ales ca 2015 a constituit anul de restartare a multor activitati care fusesera intrerupte printr-o decizie constienta a vechilor actionari si atunci anul trecut a fost de reconstructie si restartare, ceea ce a insemnat si asumarea de cheltuieli noi, angajarea de personal specializat, mai ales in aria de vanzari", a declarat Manda.

A fost un an marcat de eficientizare, dar si de asumare a unor costuri de crestere. Acestea vor continua si in 2016, dar anul trecut - chiar daca pierderile au fost reduse semnificativ - nu putea sa fie un an de profit.

In ceea ce priveste evolutia sistemului bancar, managerul de fonduri este convins ca "sistemul bancar va reveni intr-o zona a profitabilitatii dupa ce isi va rezolva problemele legate de neperformanta portofoliior de credite si va continua sa se consolideze".