Comunitatea bancara trimite noi precizari la darea in plata

Comunitatea bancara trimite noi precizari la darea in plata: ce obiectii au bancherii si cum vor sa modifice textul legii

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) si Asociatia Romana a Bancilor (ARB) au trimis autoritatilor locale si europene noi precizari cu privire la darea in plata, cele mai importante fiind legate de Prima Casa, retroactivitatea legii si corelarea cu legea insolventei personale. Aflati in slide-urile urmatoare ce amendamente au bancherii in privinta controversatei legi.

Eliminarea de la aplicabilitatea legii a creditelor Prima Casa

ARB si CPBR precizeaza ca, in forma actuala, darea in plata nu se coreleaza cu dispozitiile O.U.G. 60/2009 privind unele masuri in vederea implementarii programului Prima Casa, respectiv, datorita faptului ca dispozitiile legii nu contin referiri la normele programului Prima Casa, nu este clar daca acestea sunt implicit abrogate sau sunt mentinute avand in vedere caracterul lor special. Prin urmare, avand in vedere natura acestui program si garantiile oferite de stat in cadrul lui, propunerea comunitatii bancherilor este de a excepta acest program de la aplicabilitatea darii in plata.

Sursa foto: baranq/Shutterstock

Neretroactivitatea dispozitiilor legii privind darea in plata

Bancherii isi doresc ca dispozitiile legii darii in plata sa se aplice numai pentru viitor, iar acest lucru trebuie precizat clar in textul legii.

"In plus, asa cum este mentionat chiar in textul cererii de reexaminare, prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil si ale Legii nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil nu se aplica contractelor de credit incheiate potrivit vechiului Cod Civil. Imperativul acestei clarificari este argumentat si de Banca Centrala Europeana conform opiniei emise pe data de 18 decembrie 2015, care statueaza ca introducerea unei astfel de masuri cu efect retroactiv atrage subminarea principiului stabilitatii raporturilor juridice si incalca principiul asteptarilor legitime ale subiectilor de drept, cu consecinte grave la nivelul functionarii si viabilitatii institutiilor de credit putand avea un efect de domino la nivel macroeconomic", se arata in scrisoarea bancherilor.

Consumatorul trebuie sa fie in stare de insolventa sau in dificultati financiare

Bancile isi doresc ca darea in plata sa se aplice doar consumatorilor aflati in stare de insolventa sau in mari dificultati financiare.

Astfel, consumatorul care nu se afla in stare de insolventa in sensul Legii 151/2015, ar putea sa apeleze la darea in plata daca rata lunara depaseste un prag pe care BNR ar trebui sa il stabileasca.

"Consumatorul nu se afla in stare de insolventa in sensul Legii 151/2015, obligatia lunara de plata aferenta creditului respectiv depaseste [a se stabili de catre autoritatea competenta cu supravegherea prudentiala a unui prag care sa determine aplicarea acestei masuri de protectie pentru persoanele care sunt in nevoie]% din media veniturilor lunare cumulate ale debitorului si ale co-debitorilor din ultimele 6 luni si venitul liber de datorii bancare al debitorului, respectiv al co-debitorilor, nu depaseste [a se indica de catre autoritatile competente (autoritatile in domeniul protectiei sociale) un prag care sa permita aplicarea acestei masuri catre categorii de persoane care trebuie sa beneficieze de protectie si nu in favoarea persoanelor cu venituri libere consistente, de exemplu prin referire la un cuantum de salarii minime pe economie libere de datorii bancare]", este precizarea pe care bancherii o vor in textul legii.

De asemenea, clientul care apeleaza la darea in plata nu ar trebui sa fie incompatibil conform altor legi si nu a mai beneficiat de protectie prin darea in plata in ultimii 5 ani.

Contractul de credit este pentru achizitia sau constructia de locuinte pentru debitor sau familia acestuia

Bancherii isi doresc o lege a darii in plata in care contractul de credit care are ca obiect achizitia sau constructia unui imobil cu destinatia de locuinta a debitorului principal, iar obligatiile aferente creditului contractat de catre consumator de la banca sa fie garantate cu o ipoteca imobiliara (creditor ipotecar sau credit de investii imobiliare).

De asemenea, imobilul achizitionat trebuie sa fie locuinta familiei si sa nu se afle intr-o stare improprie scopului pentru care a fost construit/achizitionat, consumatorul nu are alte bunuri urmaribile, iar bunul imobil este liber de sarcini sau orice alte drepturi in favoarea unor terti (inclusiv inchirieri, comodate sau dezmembraminte ale dreptului de proprietate), masuri asiguratorii si litigii cu exceptia ipotecii de rang I instituite pentru garantarea creditului in legatura cu care se intentioneaza darea in plata.

Sursa foto: Piotr Adamowicz/Shutterstock

Clientul aflat in stare de insolventa nu are alti creditori

Clientul aflat in insolventa si care vrea sa apeleze la mecanismul darii in plata nu trebuie sa aiba alti creditori in afara creditorului de la care a contractat creditul garantat cu ipoteca.

"Asa cum mentionam mai sus, este imperativ ca masura darii in plata sa isi realizeze functia de protectie sociala, pentru ca daca aceasta ar conduce doar la avantajarea altor creditori in detrimentul creditorului ipotecar (fara a fi asadar un beneficiu real pentru debitor) masura nu s-ar mai justifica. Prezenta altor creditori si faptul ca darea in plata nu ar pune capat in mod real problemelor cu care se confrunta si debitorului reprezinta indicii clare ca in fapt calea de urmat ar trebui sa fie procedura de insolventa a persoanei fizice, iar nu darea in plata. Ca atare, in situatia concursului de creditori pentru consumatorul aflat in stare de insolventa este imperativa aplicarea altei legislatii (insolventa persoanei fizice)", se mai arata in scrisoarea ARB si CPBR.

Sursa foto: AVN Photo Lab_Shutterstock

Ce riscuri presupune darea in plata

Comunitatea bancara considera, de asemenea, ca fiind extrem de importanta respectarea legislatiei in vigoare in plan national si european, inclusiv prin implementarea recomandarilor Administratiei Prezidentiale, ale Bancii Centrale Europene si ale Comisiei Europene avand in vedere consecintele negative ce pot fi generate de o astfel de initiativa legislativa pentru intreaga economie.

Ce riscuri presupune darea in plata

riscul compromiterii sigurantei juridice si nerespectarea principiului asteptarilor legitime
reducerea drastica in viitor a accesibilitatii creditelor imobiliare si ipotecare pentru consumatorii din Romania, in special tinerii si tinerele familii
cresterea costului produselor de creditare si inasprirea conditiilor de creditare din cauza necesitatii readaptarii produselor la riscurile suplimentare preluate de catre creditori
afectarea profitabilitatii viitoare a institutiilor de credit cu efect direct de diminuare a contributiei acestora la Bugetul de Stat si la Produsul Intern Brut
afectarea in sens negativ a dezvoltarii sectorului constructiilor dar si al sectoarelor adiacente cu efecte necuantificate la acest moment
deteriorarea increderii investitorilor straini in economia romaneasca, ceea ce poate afecta negativ cresterea economica si crearea de noi locuri de munca, ca si cresterea riscului de tara

Catre cine au trimis bancherii scrisoarea privind darea in plata

Comunitatea bancara, reprezentata de ARB (Asociatia Romana a Bancilor) si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a transmis o pozitie oficiala autoritatilor romane si internationale referitoare la proiectul privind darea in plata.