Impactul direct al acestei practici este un cost mai mare de finantare pentru companii sau persoane fizice la creditele in euro. Matematic, un Euribor negativ ar trebui sa reduca marja bancii. In plus, o astfel de politica din partea unor banci ingreuneaza si transmiterea mesajului Bancii Central Europene, care vrea sa stimuleze prin ratele negative consumul si reluarea cresterii economice sustinute.

"In conditiile procesului de Quantitative Easing al Bancii Central Europeane, prin care dobanzile au devenit negative, observ ca aceasta referinta nu este tot timpul data mai departe clientilor. Daca ai Euribor la -0,3%, vezi oferte la nivel european si particular in Romania in care Euribor este limitat la zero. Este un lucru care din punct de vedere al transparentei si al mecanismului politicii monetare nu este bun, pentru ca se distorsioneaza actiunea BCE in ceea ce priveste mecanismul de transmitere", avertizeaza Sporis.

Daca referinta este -0,3%, trebuie sa fie luata in considerare ca -0,3%. Daca ai un Euribor +2%, dobanda finala nu este 2%, ci 1,7%.

Astfel, chiar inceperea ciclului economic de crestere economica sustinuta in Europa este amenintata, iar acest lucru va afecta mai devreme sau mai tarziu si Romania, pentru ca "vrem nu vrem noi o sa importam crestere economica sau scadere economica".

In plus, Cristian Sporis constata ca la nivel mondial prin aceasta injectie de lichiditate si in lipsa cresterii economice sunt penalizati cei care au economisit, printr-o redistribuire a acumularii de capital. "Prin dobanzi negative se face o redistribuire catre cei care au nevoie si care practic ar trebui sa dea drumul consumului si investitiilor, ca sa duca la crestere economica".