El se declara optimist in ceea ce priveste potentialul de crestere al bancii, in ciuda efectelor pe care darea in plata le-ar putea avea. "BRD are in continuare loc de crestere si sa faca profit. Suntem prezenti in multe sectoare ale economiei si multumita liniilor noastre de business, de la IMM-uri si Corporate Investment Banking si pana la creditele de consum, Asset Management si leasing, vom creste, in ciuda faptului ca zona creditelor ipotecare ar putea incetini", a declarat Lhotte.

Sunt increzator ca bunul simt va prevala si de aceea sunt aproape sigur ca si Curtea Constitutionala va sesiza retroactivitatea legii.

Seful BRD pariaza ca legea va fi contestata la Curtea Constitutionala, tinand cont ca sunt multe motive de neconstitutionalitate, printre care retroactivitatea, dreptul la proprietate asupra banilor si dreptul la libertatea economica, tinand cont ca este o interventie a statului in contractul dintre doua parti private.

In plus, Philippe Lhotte puncteaza faptul ca temerile de neconstitutionalitate sunt impartasite de mai multi actori politici si financiari: Banca Centrala Europeana, Comisia Europeana, FMI, Ministerul Justitiei, Consiliul Suprem al Magistraturii si Banca Nationala a Romaniei (BNR). De altfel, BCE, FMI si Comisia Europeana au avut reactii in ceea ce priveste legea darii in plata, criticand retroactivitatea legii si plasarea Prima Casa sub incidenta legii.

"Fiecare institutie are unele indoieli cu privire la aceasta lege, chiar si institutiile financiare din strainatate, care sunt independente", subliniaza Lhotte.

Ce spun actionarii BRD dupa adoptarea legii privind darea in plata

Intrebat de reactia actionarilor din AGA si eventualele recomandari primite de la banca mama, Lhotte a precizat ca nu doar Societe Generale, actionarul majoritar care detine 60% din BRD, dar si alti investitori institutionali (fonduri de pensii si fonduri suverane) sunt ingrijorati cu privire la impactul legii darii in plata.

"Societe Generale cunoaste bine legislatia europeana si nu intelege cum poate sa treaca o lege retroactiva intr-o tara membra a Uniunii Europene. Presupun ca CEO-ul nostru din Paris ii va scrie presedintelui Iohannis, pentru a verifica constitutionalitatea legii", afirma CEO-ul BRD.

"Am primit recent un telefon din Statele Unite (un investitor la BRD - n.r.) si mi-a zis ca nu intelege ce se intampla in Romania cu posibila retroactivitate a legii. Am incercat sa ii explic, dar cred ca si alti actionari ii vor scrie presedintelui, probabil si alte banci o vor face.

Totusi, daca legea va deveni activa si va fi declarata constitutionala, BRD va trebui sa o aplice la toate contractele de credit in derulare (ipotecare si de nevoi personale cu ipoteca), "dar va fi dificil, pentru ca legea in sine este confuza".

"Cum se zice 'diavolul sta in detalii', textul legii ridica multe probleme de ordin tehnic si nu explica cum se va corela cu actuala legislatie. Dupa mai multe luni de discutii dificile, ce am obtinut avand in vedere intentiile de la inceput? Politicienii au lansat dezbaterea ca aceasta lege este de interes social, necesara pentru a proteja consumatorii, insa in cele din urma se pare ca nu rezolva nicio problema. Legea face sens doar daca se aplica pentru consumatorii cu un singur apartament sau cu o casa mica. Atunci este vorba de cazuri sociale si trebuie sa facem ceva. Dar acum, fie ca este a doua sau a treia proprietate, legea se aplica. Deci nu mai este o lege sociala", avertizeaza bancherul.

Citeste si:

Seful BRD SocGen precizeaza ca nici pragul pana la care se aplica legea, care a urcat de la 150.000 euro la 250.000 euro, nu are sens, avand in vedere ca, in Romania, un credit ipotecar are in medie 50.000 de euro.

"Cred ca fara un prag cu adevarat social, legea creeaza o bresa pentru speculatorii imobiliari. Tinand cont ca media unui credit imobiliar este sub 50.000 euro, acest lucru ne da un indiciu ca legea este pentru oamenii bogati, mai ales ca se aplica si celor care au luat bani pe creditele de consum cu ipoteca. Astfel de brese, combinate cu retroactivitatea, determina impredictibilitatea impactului legii", concluzioneaza Philippe Lhotte.

Ce au gresit bancile de a trecut darea in plata

In contextul in care legea darii in plata a fost adoptata miercuri de Camera Deputatilor, sistemul bancar se intreaba daca acest deznodamant ar fi putut fi evitat. “Cu siguranta, ca bancheri, am fi putut comunica mai bine. Dar, sincer, a fost dificil sa luptam cu demagogia si sa transmitem anumite mesaje, uneori prea tehnice, in conditiile in care media cere simplitate si argumente usoare”, spune Lhotte.

Legea darii in plata, ADOPTATA. Cum arata varianta finala

Legea darii in plata, ADOPTATA. Cum arata varianta finala

Seful BRD a mai subliniat ca sistemul bancar trebuie reorganizat, deoarece este evident ca ambele institutii care reprezinta interesele bancilor – ARB si CPBR- nu au comunicat eficient in privinta acestei legi. “Cred ca cele doua asociatii ar trebui sa fuzioneze. Comunitatea bancara are nevoie de o singura voce, mult mai puternica”, sustine seful BRD.

Cate credite ipotecare a restructurat BRD in ultimii ani

Lhotte a mai precizat ca BRD a fost una dintre bancile care nu au avut clauze abuzive in contractele de credit si nici credite in franci elvetieni. "Nici nu dam afara oamenii din casele lor, pentru ca au fost speculatii in media ca bancherii executa oamenii din casele lor. Discutam cu oamenii care nu isi mai pot plati ratele si, in general, gasim solutii rezonabile. Rezolvam cazurile sociale si facem asta de 4 ani, dar nu o facem la TV".

Bancherul a mentionat ca BRD a restructurat in ultimii 5 ani peste 2.400 de credite ipotecare.