Legea darii in plata a fost votata in data de 13 aprilie aproape in unanimitate de voturi. Darea in plata prevede posibilitatea debitorului aflat in dificultate financiara de a stinge datoriile unui credit garantat cu ipoteca dupa ce returneaza garantia bancii, conform News.ro

Ce efecte are aplicarea legii darii in plata

Efectele legii care intra astazi in vigoare sunt greu de cuantificat, dar cei mai multi bancheri vorbesc despre reducerea creditarii odata cu cresterea avansului pentru creditele ipotecare si imobiliare, o masura de protectie luata de banci in fata cresterii riscurilor.

Cinci banci - Banca Romaneasca, Raiffeisen Bank, Garanti Bank, Bancpost si Intesa Sanpaolo Bank - au marit avansul inainte ca legea darii in plata sa fie votata, iar BRD si Alpha Bank au aplicat masuri dupa votul din Camera Deputatilor, din 13 aprilie.

Banca de stat CEC Bank a anuntat recent ca mareste la 30% avansul la creditele imobiliare si majoreaza marja de dobanda la imprumuturi cu 1 punct procentual in cazul creditelor in lei si cu 2 puncte procentuale la cele in valuta. De asemenea, ING Bank a marit avansul la creditele imobiliare in lei de la 15% la 25%.

O alta banca importanta, UniCredit Bank, va majora de luni, 16 mai, avansul pentru creditele imobiliare si ipotecare la 25%, de la 15% pentru finantarile in lei, respectiv 20% pentru cele in euro, dupa ce legea privind darea in plata va intra in vigoare vineri, fiind a unsprezecea banca din sistem care anunta inasprirea conditiilor de creditare.

Presedintele Iohannis a anuntat, la sfarsitul lunii trecute, ca a promulgat actul normativ.

"Am apreciat faptul ca Parlamentul a tinut cont de observatiile mele si consider ca legea, asa cum a ajuns la promulgare, este in regula", a afirmat Iohannis.

Actul normativ fusese aprobat si de Senat, pe 29 februarie, aflandu-se in faza reexaminarii, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a trimis legea inapoi in Parlament pe 18 decembrie 2015.

Cine a initiat legea darii in plata

Proiectul de lege, initiat de deputatul liberal Daniel Zamfir, la scrierea caruia a colaborat si avocatul Gheorghe Piperea, fiind sustinut de circa 150 de deputati si senatori, a fost depus in urma cu un an in Parlament si votat in Camera Deputatilor, ca for decizional, pe 25 noiembrie.

Citeste si:

"Legea privind darea in plata este bine-venita, dar forma adoptata de Parlament, in loc sa-i ajute pe cei care au credite imobiliare, risca sa creeze noi dificultati, mergand chiar pana la imposibilitatea aplicarii ei. Terminologia neclara, necorelarea cu legislatia in vigoare si crearea unor situatii de inechitate intre beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului sa defineasca mai riguros termenii folositi, astfel incat sa fie eliminate neclaritatile si evitate confuziile", a motivat Iohannis la acel moment trimiterea legii spre reexaminare.

Prima Casa, scoasa din proiectul legii darii in plata

In forma finala a legii, deputatii au scos programul Prima Casa, astfel ca legea darii in plata nu se va aplica celor care au luat un credit imobiliar prin programul guvernamental, cu garantie de la stat.

Acesta a fost un punct din lege intens discutat si controversat, BNR, Ministerul Finantelor si Guvernul, prin premierul Dacian Ciolos, solicitand ca legea sa nu includa Prima Casa, intrucat statul roman ar fi riscat sa intre in default, iar costurile de finantare pe pietele externe ar fi crescut substantial, pe fondul increderii scazute a investitorilor.

Legea se va aplica pentru cei care au luat creditul pentru achizitia unei locuinte sau a unui teren pe care sa se construiasca locuinta, inclusiv pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca.

Totodata, au fost incluse in prevederile actului normativ si persoanele care se afla in prezent in procedura de executare silita de catre banci.
Deputatii au majorat plafonul privind suma imprumutata de la banca pentru cumpararea sau constructia locuintei la 250.000 de euro, de la nivelul de 150.000 de euro aprobat in Senat, plafonul fiind introdus la solicitarea BNR.

Banca Nationala solicitase un plafon si in privinta gradului de indatorare, astfel ca legea sa se fi aplicat in cazul persoanelor care au rate la banci de peste 65% din veniturile lunare, insa cerinta a fost respinsa de parlamentari, fiind considerata discriminatorie.

Deputatii au mai adoptat un amendament care prevede ca legea sa nu se aplice persoanelor care au fost condamnate prin hotarare definitiva pentru infractiuni privind creditul pentru care solicita darea in plata.

Sursa foto: Julia Karo/ Shutterstock