Actul normativ, care a fost promulgat in aprilie de presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, in varianta finala, a intrat in vigoare vineri, la 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Legea prevede ca debitorul aflat in dificultate financiara poate stinge datoriile unui credit garantat cu ipoteca dupa ce returneaza garantia bancii. Insa procedura implica costuri pentru debitor, care pot ajunge la 3.500-4.000 de euro, potrivit calculelor facute de avocatul Andrei Sarban.

Debitorul trebuie sa suporte cheltuielile legate de aceasta procedura. Potrivit legii, debitorul scapa doar de datoriile pe care le are catre creditor, dar el trebuie sa suporte o mare parte a cheltuielilor”, a afirmat avocatul. El a avertizat ca prima cheltuiala, cea legata de notificari, este si cea mai mica. Costul minim al acesteia este de 50 de lei, dar sunt necesare doua sau trei notificari.

Astfel, trebuie notificat, in primul rand, creditorul, care poate fi banca, firma de recuperare sau alta firma mandatata de creditor. Ulterior, clientul va notifica executorul judecatoresc si, dupa caz, o alta firma mandatata de creditor sa declanseze procedura de executare silita. Urmeaza apoi taxele notariale necesare intocmirii actului de dare in plata. La acestea se adauga cheltuiala cu evaluatorul, care poate fi de aproape 1.000 de lei (200 de euro). ”La un apartament de 75.000 de euro, taxele notariale sunt de circa 1.500 de euro”, a declarat Andrei Sarban.

Urmeaza apoi, in cazul in care a fost deja declansata procedura de executare silita, costurile cu executorul judecatoresc, care sunt acoperite tot de debitor si care se ridica la 6.000-7.000 de lei (1.300-1.500 euro). Daca, intre timp, executorul a fost platit de banca, aceste costuri nu mai exista pentru debitor. In cazul in care banca contesta cererea debitorului, urmeaza apoi cheltuielile cu avocatul, care ar fi de cel putin 1.500 de lei (300 euro).

Cum iti poate pune banca "bete in roate" la Legea darii in plata

Banca poate sustine ca acel apartament a fost dat spre inchiriere sau folosit ca sediu de firma si nu a fost utilizat ca locuinta. Daca obtine de la Fisc sau de la Registrul Comertului documentele doveditoare, castiga”, a precizat Andrei Sarban. Totusi, cheltuielile debitorului nu se opresc aici. ”Chiar daca contestatia bancii este respinsa, aceasta poate refuza pur si simplu sa semneze hartiile. In acest caz, debitorul trebuie sa actioneze din nou in instanta banca”, a explicat avocatul. Aceasta ultima actiune mai poate costa debitorul alti 2.500 de lei (500 de euro).

Cumulat, cheltuielile care trebuie suportate de client intr-un interval de cateva luni pot fi de 3.500-4.000 de euro, potrivit calculelor lui Andrei Sarban. Cu toate acestea, rezultatul este incert, iar daca o instanta da dreptate bancii, intregul proces se reia. In cazul in care banca a vandut deja imobilul debitorului, atunci cheltuielile debitorului sunt, in principal, cele facute cu avocatul care trebuie sa obtina hotararea judecatoreasca privind darea in plata, iar acestea ar fi de circa 2.500 de lei.

Citeste si:

Insa, daca a mai ramas o datorie de platit executorului judecatoresc, aceasta va fi achitata de debitor. "Daca nu mai ai imobilul, nu ai cum sa mai faci actul de dare in plata, pentru ca nu ai ce sa dai in plata”, a declarat Sarban. Explicatiile vin in contextul in care multi dintre cei care ar trebui sa puna in aplicare legea au neclaritati legate de actul normativ.

Notarii vor si ei "partea leului" pe Legea Darii in plata

Vineri, Uniunea Nationala a Notarilor Publici a solicitat Ministerului Finantelor un punct de vedere privind obligatia platii de catre persoanele care dau bancii in plata un imobil a impozitului pentru tranzactia prin care fac transferul de proprietate. Uniunea precizeaza ca punctul de vedere al Finantelor va fi comunicat tuturor notarilor publici pentru a aplica prevederile actului normativ in mod unitar.

Secretarul de stat in Finante Gabriel Biris a declarat pentru News.ro ca va analiza situatia impreuna cu specialistii juristi din minister pentru a da raspunsul in cateva zile, fiind necesara stabilirea bazei de calcul pentru impozit. In opinia lui, impozitul ar trebui calculat la valoarea datoriei stinse pentru debitor, respectiv soldul ramas de plata pana la scadenta, inclusiv dobanzi si comisioane (unde este cazul), intrucat aceasta este valoarea la care se face transferul de proprietate.

Anterior, avocatul Gheorghe Piperea a explicat pentru News.ro ca taxele in cazul contractului de transfer al proprietatii de la debitor catre banca ar trebui sa tina cont de grilele de preturi pe zone ale imobilielor pe care le au notarii. "Pentru un apartament care valoreaza 45.000 de euro, dupa estimarile mele, toate taxele ar trebui sa fie de maxim 4.000 de lei, cu tot cu notarul", a mentionat Piperea.

Recent, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, a avertizat ca bancile isi vor apara dreptul de proprietate in fata instantelor dupa intrarea in vigoare a legii privind darea in plata, fie la Curtea Constitutionala sau la alte foruri. Isarescu a atras atentia ca opinia publica va auzi si de ceilalti avocati, ai bancilor, daca pana in prezent au iesit in evidenta doar avocatii clientilor.

Bancile au avertizat de mai multe ori ca, daca legea va intra in vigoare, vor ataca in instanta prevederile acesteia cand vor fi notificati de clienti pentru darea in plata a unei garantii imobiliare. Nemultumirile institutiilor de credit vizeaza aspectele pe care le considera neconstitutionale, in special incalcarea dreptului de proprietate si aplicarea retroactiva a legii, pentru contractele in derulare.

Sursa foto: Piotr Adamowicz/Shutterstock