Legea darii in plata provoaca agitatie pe piata bancara din Romania. Raiffeisen Bank a anuntat prin intermediul presedintelui bancii, Steven van Groningen, ca intentioneaza sa inaspreasca si mai mult conditiile de acordare a creditelor imobiliare, in cazul in care Curtea Constitutionala va aproba darea in plata.

Legea darii in plata a dus la majorarea avansului, de catre banci, a creditelor imobiliare. Raiffeisen a fost prima institutie de credit care a anuntat majorarea avansului la creditele imobiliare, la finalul lunii ianuarie, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a trimis legea darii in plata inapoi in Parlament pentru a fi reexaminata, conform News.ro

Factorii pe care o banca ii ia in calcul pentru un credit imobiliar sunt, potrivit lui Steven van Groningen:

  • avansul
  • costul finantarii (dobanda)
  • perioada
  • lichiditatea pe piata imobiliara

“In orasele mari, unde ai o anumita piata pentru apartamente, bancile pot sa aiba o abordare, iar in zonele unde exista o lichiditate mai mica sau nu ai o piata imobiliara dezvoltata, sa aiba o alta abordare. Fiecare banca poate sa-si gestioneze riscul folosind cele trei-patru instrumente”, a afirmat seful bancii.

El a amintit ca sistemul bancar este acuzat in prezent ca si-a asumat prea multe riscuri inainte de criza. Astfel, in conditiile in care creste riscul pentru sistemul bancar printr-o legislatie noua, reactia “absolut normala” a bancilor este sa intareasca conditiile de risc pentru a fi “consecvente”.

Steven van Groningen: Legea darii in plata este foarte prost scrisa

Presedintele Raiffeisen Bank, care conduce si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), considera in continuare ca legea darii in plata este neconstitutionala, iar banca intentioneaza sa foloseasca toate mijloacele juridice pentru a-si apara drepturile si a ajunge pe calea instantei la Curtea Constitutionala.

“Legea e foarte prost scrisa si nu cred ca va fi foarte greu sa gasim, in anumite cazuri, o posibilitate sa refuzam (notificarile de dare in plata - n.r.), sa existe o diferenta de opinie si atunci trebuie clarificata prin tribunal, judecatorul trebuie sa interpreteze legea, daca legislatorul nu a facut anumite lucruri clare”, a spus van Groningen.

El a precizat ca, pentru clientii care au cu adevarat probleme la plata si pentru care banca a aplicat restructurari si cunoaste situatia, poate identifica solutii in continuare.

“Dar ar putea sa fie si cazuri in care cineva a platit, este la zi, dar a facut niste calcule si a ajuns la concluzia ca astazi e mai bine sa dea casa in plata si sa scape de datorii sau ca este o ocazie de care se foloseste sa mai negocieze cu banca. Mi se pare total incorect”, a subliniat seful Raiffeisen Bank.

Presedintele bancii atrage atentia ca nu trebuie stimulat comportamentul celor care isi platesc ratele la timp si doar exercita presiuni asupra bancii cu darea in plata pentru a negocia.

In opinia lui, cei care sunt bun-platnici si fac eforturi sa-si respecte datoriile achita, de fapt, pentru cei care nu mai vor sa plateasca, fiind unul dintre motivele pentru care costurile creditului in Romania a inceput sa creasca.

13 institutii au anuntat majorarea avansului perceput la creditele imobiliare

Pana la acest moment, 13 institutii de credit au anuntat majorarea avansului perceput la creditele imobiliare:
-inainte ca legea darii in plata sa fie votata

  • Raiffeisen Bank,
  • Banca Romaneasca,
  • Garanti Bank,
  • Bancpost
  • Intesa Sanpaolo Bank

-dupa ce legea a fost aprobata

  • BRD,
  • Alpha Bank
  • CEC Bank
  • BCR
  • ING Bank
  • UniCredit Bank
  • Banca Transilvania
  • Banca Comerciala Carpatica

Problema retroactivitatii darii in plata

Steven van Groningen a invocat din nou problema retroactivitatii darii in plata, intrucat legea se aplica si creditelor in vigoare, pentru care au fost stabilite anterior conditiile si costurile finantarii, considerand ca este necesar sa se clarifice constitutionalitatea legii din acest punct de vedere.

“De aceea, este de mare importanta sa ajungem la Curtea Constitutionala sa clarificam acest lucru, avem voie doar prin cazuri individuale sa cerem exceptie de neconstitutionalitate. Eu nu pot sa dau bani unui client pe 25 de ani imprumut daca nu stiu ce regim juridic sa aplic, mai ales ca nu sunt banii mei”, a mentionat van Groningen.

Dacian Ciolos nu si-a exercitat dreptul de a cere opinia Curtii Constitutionale

Presedintele Raiffeisen si CPRB s-a aratat nedumerit de faptul ca premierul Dacian Ciolos nu si-a exercitat dreptul de a cere opinia Curtii Constitutionale cu privire la legea darii in plata, cu atat mai mult cu cat exista un dubiu in societate si in contextul in care nu a fost realizata nicio analiza de impact de catre initiatorul legii.

Presedintele Raifeissen Bank nu se asteapta la multe notificari de dare in plata

Van Groningen a punctat ca nu se asteapta la un val de notificari de dare in plata, mai ales daca debitorii locuiesc in imobilul care constituie garantia si nu au alternative locative.


Multi consumatori vor astepta sa vada daca va fi adoptat proiectul de conversie in lei a creditelor in valuta cu discount, aflat in Parlament, “o alta initiativa populista”.

Pana luni dupa-amiaza, banca avea inregistrate in sistem circa 35 de notificari, insa trebuie avut in vedere ca unele solicitari ar fi putut fi trimise prin posta cu confirmare de primire, astfel ca ar fi luate in evidenta institutiei de credit peste cateva zile.

Ce se intampla daca bancile castiga contestarea darii in plata

In situatia in care bancile ar castiga contestatiile in instanta, partile sunt repuse in situatia dinaintea notificarii, astfel ca se reia plata ratelor si dobanzilor suspendate in acest interval, la care s-ar adauga si penalitati de intarziere, in cuantumul prevazut in contractul de credit.

“Cred ca preocuparea nu ar trebui sa fie sa incasam niste penalitati. Dar daca legea se considera neconstitutionala, asta inseamna ca legea nu ar trebui sa aiba niciun fel de efect si atunci ne intoarcem la situatia dinaintea legii. Teoretic, daca nu ai platit, ar trebui sa achiti si dobanzile penalizatoare”, a admis presedintele bancii.

Ce se intampla daca Curtea Constitutionala respinge contestatiile institutilor de credit

Intrebat daca Raiffeisen are in vedere o alta abordare in situatia in care Curtea Constitutionala ar respinge contestatiile institutiilor de credit, daca ar fi dispusa la negocieri cu clientii, van Groningen a evitat un raspuns direct, sugerand totusi ca nu concepe ideea de a face business si de a investi intr-o tara in care s-ar aplica legea in aceasta forma.

“Aici sunt doua aspecte: ce facem cu stocul de credite si ce facem cu creditele pe care le dam de acum incolo. Daca se clarifica la CCR ca, in Romania, orice contract poate fi schimbat retroactiv printr-o initiativa legislativa, sub presiune populista, atunci ne intrebam cum putem sa asteptam de la cineva sa faca investitii in Romania, este cu totul alta discutie”, a adaugat seful Raiffeisen Bank.

El spune ca, pentru stocul de credite existente, strategia va viza in special controlul pagubelor (damage control), insa intrebarea fundamentala ramane pentru viitor.

Ce strategie va aplica Steven van Groningen pentru pozitionarea business-ului in actualele conditii

Presedintele bancii a mai povestit pentru ce strategie va aplica pentru pozitionarea business-ului in actualele conditii, in care creditarea s-ar putea restrange din cauza accesului mai restrictiv la finantare.

“E foarte clar, in primul rand trebuie sa fiu in stare intotdeauna sa dau banii inapoi deponentilor. In plus, vreau sa incerc sa le ofer un randament rezonabil, iar pentru asta trebuie sa gasesc echilibrul dintre randament si risc”, a subliniat van Groningen.

Daca nu poate utiliza depozitele noi pentru investitie, atunci dobanzile la depozite vor fi mai mici, iar lichiditatea in sistemul bancar nu poate fi folosita pentru credite in Romania, mai spune el.

Va avea loc o franare a ritmului de crestere a creditarii?

Intrebat daca vede o franare a ritmului de crestere a creditarii, presedintele Raiffeisen Bank a afirmat ca e greu de cuantificat, fiind prea multi factori de care depinde evolutia.

“Am avut o perioada in Romania in care cererea de creditare era foarte mare si depozitele nu erau suficiente, iar bancile au adus miliarde de euro din strainatate sa facem fata la cererea de credit din Romania. Acum este situatia in care avem depozite, peste nivelul cererii de credite, deci o lichiditate mare. Intr-un fel, niciodata nu e perfect”, a mentionat seful celei de-a patra banci pe piata locala.


Comentand ipoteza unor economisti potrivit careia creditarea pe segmentul imobiliar ar putea inregistra o incetinire, contrabalansata de un avans pe zona creditelor de consum si pe cea a finantarilor pentru companii, necesare in special investitiilor, van Groningen spune ca biliantul unei banci trebuie sa fie echilibrat, fara a se expune prea mult pe un anumit segment.

“Asta ar insemna un risc mai mare, s-a vazut foarte clar in perioada dinainte de criza, in care foarte multi s-au expus mult pe imobiliare pentru companii. Noi ne-am limitat la 10% din portofoliu la imobiliarele finantate pentru segmentul corporate, ceea ce ne-a ajutat cand a venit criza”, a adaugat presedintele Raiffeisen.

Steven van Groningen: Investitorii sunt indepartati de un mediu legislativ instabil si impredictibil

In ceea ce priveste creditele de investitii, van Groningen a amintit din nou ca este nevoie de investitori, insa ca acestia sunt indepartati printr-un mediu legislativ instabil si impredictibil, care schimba regulile in timpul jocului.

Cum va evolua programul Prima Casa ?

Despre programul guvernamental Prima Casa, seful Raiffeisen Bank spune ca nu-l mai vede fezabil in actualele conditii de piata si ca este greu de sustinut un astfel de proiect de stimulare, intr-o perioada cu o crestere economica buna si un consum mare.

“Inteleg ca sunt initiative in Parlament si pentru Prima Casa de dare in plata. Asa ca pana nu ne clarificam ce vrem in Romania, discutiile astea sunt inutile”, considera van Groningen.

In opinia lui, discutia ar trebui sa se refere la necesitatea programului guvernamental in viitor. De asemenea, ar fi utila o dezbatere despre detinerea de case in Romania, ce viziune au romanii, daca ar trebui sa fie proprietari de case sau sa stea cu chirie.

“Romanii sunt proprietari de case, dar cu cea mai mica suprafata de locuit pe cap de locuitor. Asta e problema sau nu? Sa ne spuna politicienii. Nimeni nu vorbeste despre asta”, a comentat van Groningen nemultumit.

El a aratat ca ar fi multe alte probleme care merita dezbatute in Romania, pentru care sa se gaseasca solutii pe termen lung, decat astfel de initiative legislative care au doar efecte negative pentru economie.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri