Modernizarea ANAF este prioritara pentru mediul de afaceri, intrucat birocratia si lipsa reformelor genereaza costuri care reduc din avantajele pe care Romania le are in zona de fiscalitate, cum ar fi cota unica atractiva de impozit pe profit. Importanta ANAF pentru Romania este comparabila cu cea a BNR, iar agentia ar trebui sa tinteasca spre un nivel de profesionalism si integritate similar celui al bancii centrale, a declarat intr-un interviu acordat wall-street.ro Angela Rosca, managing partner TaxHouse si coordonator al grupului de lucru pe fiscalitate al Romanian Business Leaders.

In ultima perioada, atentia in privinta activitatii ANAF s-a concentrat pe problemele reprezentate de unele declaratii si pe modificarea acestora.

“Este pacat sa concentram de aproape un an de zile atentia multor specialisti pe niste formulare, de pilda, la TVA. Problema aceasta tine agenda prea ocupata, in conditiile in care sunt lucruri care s-ar fi putut rezolva, s-ar fi putut gasi solutii de compromis care sa duca si ANAF in pozitia in care colecteaza cate informatii are realmente nevoie pentru a-si face analiza de risc si sa usureze in acelasi timp administrarea pe partea contribuabilului. Aici a existat un blocaj in dialogul cu autoritatile si s-a batut pasul pe loc pe renumitele declaratii de TVA 394 si 088”, a spus Angela Rosca.

ANAF a modificat declaratiile 394 si 088, dupa ce acestea au fost contestate puternic de mediul de afaceri din cauza volumului excesiv de informatii solicitate, insa schimbarile aduse pana in prezent sunt considerate nesemnificative de catre consultantii fiscali.

Degeaba ai cote mici de impozitare, daca pe alta parte compensezi negativ printr-o lipsa de modernizare a ANAF

O interconectare a bazelor de date ale diferitelor autoritati din Romania ar putea reduce foarte mult povara birocratica asupra firmelor si persoanelor fizice, intrucat acestea nu ar mai fi nevoite sa furnizeze informatii similare catre institutii diferite.

"Daca la nivel institutional in Romania bazele de date ar fi interconectate, s-ar putea face o cercetare in aceste baze de date de catre oricare autoritate are nevoie de acele informatii, care exista deja. Sunt firme si persoane fizice care au dat deja aceste informatii in varii alte locuri, precum Registrul Comertului, Revisal, Politie, banci, Oficiul pentru spalarea banilor si chiar ANAF", afirma Angela Rosca.

Mediul de business nu se opune colectarii de catre ANAF a informatiilor care pot ajuta agentia. Un sistem in care autoritatile statului sa-si poata accesa una alteia bazele de date ar reprezenta o diminuare a birocratiei, insa in prezent asa ceva exista doar la nivel de discutii.

"Problema nu este de a da informatia, ci de a da de 5-6 ori aceeasi informatie sau de 2-3 ori in varii alte locuri, pentru ca nu existra aceasta interconectare si este pacat ca nu se grabeste un pic pasul implementarii acestor interconectari”, a spus consultantul.

Un pas important in acest sens este Programul de Modernizare a Administratiei Fiscale (RAMP), initiat cu Banca Mondiala in 2013. Programul de 70 de milioane de euro are ca obiectiv pana in martie 2019 cresterea eficientei in coectarea impozitelor si contributiilor, facilitarea conformarii fiscale voluntare si reducerea presiunii fiscale si a poverii administrative pe contribuabil.

“Asta ne-am dori, sa se grabeasca momentul in care firmele sunt interconectate automat cu ANAF, de pilda casele de marcat conectate automat in serverele ANAF – cum se emite un bon fiscal, ANAF ar sti automat cat TVA s-a colectat si cat venit s-a inregistrat in termeni reali. La fel, interconectarea sistemelor de emitere de facturi de catre firme cu sistemul ANAF, asa cum Spania implementeaza de la 1 ianuarie 2017 sau sistemul de “Standard Audit File” (SAT-F) pe care Portugalia si Luxemburg l-au implementat de mult si pe care il implementeaza si Polonia de la 1 iulie 2016. Noi avem o lege deja aprobata pentru interconetarea caselor de marcat, dar care se va aplica probabil cu intarziere fata de planul original”, potrivit partenerului TaxHouse.

Solutiile implementate pe termen scurt, precum declaratiile referitoare la TVA, ar putea reprezenta de fapt o birocratizare si mai mare pentru mediul de afaceri, precum si costuri suplimentare pentru contribuabili pentru adaptarea sistemelor contabile si de raportare.

"Este pacat ca agenda este tinuta de aceste formulare (declaratiile 394 si 088, n.r.), pentru ca din pacate nu am avut deschiderea si nici timpul sa discutam de probleme strategice in fiscalitate, apropo de ce ar trebui sa mai faca Romania sau ce mai este de facut in acest domeniu”, a spus ea.

Romania are nevoie de costuri mai mici cu forta de munca si de reactii mai rapide ale ANAF

Codul fiscal a rezolvat problemele tehnice, iar reglajele si erorile care apar ar trebuie rezolvate prin norme sau reglementari ale Ministerului Finantelor sau ale ANAF. Dupa modificarile recente, pentru 2016 nu sunt asteptari din partea mediului de afaceri pentru alte schimbari semnificative de natura fiscala.

Romania are nevoie, insa, de o reducere a presiunii pe costurile cu forta de munca, in contextul in care salariile au fost majorate semnificativ in ultima perioada.

"Daca este un punct sensibil in Romania in momentul de fata, este vorba de costul muncii, de fiscalizarea muncii, care este un subiect sensibil de ani de zile, cu precadere din cauza asigurarilor sociale", a afirmat Angela Rosca.

Costul ridicat al fortei de munca determina din partea contribuabililor artificii precum migrarea de la PFA-uri la microintreprinderi, iar reactia ANAF nu este suficient de rapida si nici proactiva la astfel de fenomene.

"Daca nu recunoastem asta si stam si ne intrebam de ce oare lumea se duce spre PFA-uri, oare de ce lumea abuzeaza de conceptul de microintreprindere acolo unde de fapt este vorba despre munca mascata sau de ce nu colecteaza TVA persoanele fizice care construiesc si vand sute de apartamente, atunci nici nu vom rezolva problema decat cu amnistii date din cand in cand sau cu falimentul. Cred ca lumea face asta dintr-o fuga dupa a fi competitivi in privinta costurilor. Pentru ca sunt foarte mari costurile muncii, lumea migreaza inspre astfel de solutii, caci, in final, e si o problema de competitie neloiala pe costurile capitalului uman", a declarat partenerul TaxHouse.

Citeste si:

    ANAF ar trebui sa reactioneze proactiv atunci cand, din perspectiva fiscala, remarca anumite trenduri sau abuzuri, si nu sa astepte perioade lungi de timp, interval in care un numar mare de firme sau persoane fizice opteaza pentru diverse “portite” in privinta taxelor, iar apoi, prin control, sa conduca la disparitia unor business-uri care altfel puteau fi corectate pe parcurs.

    “Business-urile gasesc variante de optimizare pe care dupa ani de zile incercam sa le inchidem. Ideal ar fi sa le inchidem nu dupa cinci ani de abuz, ci sa le inchidem din start. Pentru asta, ar trebui ca ANAF-ul sa joace un rol mai activ de preventie, incat atunci cand observa un trend de abuz intr-o anumita directie, sa-l corecteze rapid si nu sa se multumeasca cu colectarea de majorari, dobanzi si penalitati dupa cinci ani. De multe ori, astfel de companii nici mai au cum sa plateasca sumele acumulate si, fireste, ajung la faliment”, a adaugat Angela Rosca.

    Citeste si:

      In prezent, apetitul pentru masuri care sa scada costul cu forta de munca este zero, avand in vedere contextul politic, dar si situatia bugetului statului.

      O masura mai buna decat scaderea TVA de la inceputul acestui an ar fi fost o reducere a costului muncii, de care ar fi beneficiat mult mai multe firme din intreaga economie.

      Noua conducere a ANAF are intentii bune, dar nu este suficient

      "Mediul de business simte ca Dragos Doros (presedintele ANAF, n.r.) are intentii bune, dar nu este suficient doar sa ai intentii bune. Se percepe la nivel de imagine un discurs mai modern si mai temperat fata de cel anterior. Pentru o reforma a ANAF nu este insa suficient sa ai intentii bune, trebuie sa fii sustinut politic, sa ai o echipa care sa vrea reforma, adica un esalon 2-3 care sa constientizeze nevoia reformei si sa aiba energia sa faca reforma, intrucat ca orice sistem care trebuie reformat opune rezistenta", a spus consultantul TaxHouse.

      Este nevoie de multi ani pentru reforma ANAF, nimeni nu e naiv sa creada ca se poate face in 6 luni sau intr-un an

      Modernizarea ANAF este un proces extrem de dificil, iar o eventuala reusita tine atat de sustinerea politica pentru un astfel de proces, cat si de constientizarea acestei nevoi de catre angajatii ANAF, de la cei cu functii de conducere, pana la cel mai indepartat ghiseu.

      "Este o pozitie dificila si degeaba vrei sa reformezi daca nu te ajuta si de sus si de jos, toata structura. Trebuie sa constientizezi nevoia de reforma la nivel si de guvern si de esalon 2-3 de la ANAF", a spus Angela Rosca.

      ANAF este la fel de importanta pentru Romania ca BNR

      ANAF este o agentie esentiala pentru buna functionare a statului, intrucat este responsabila de colectarea veniturilor la buget, venituri din care sunt acoperite ulterior cheltuieli precum cele pentru infrastructura, sanatate, educatie, pensii si altele.

      "Vad ANAF la fel de importanta ca BNR si mi-as dori, ca om de business, ca ANAF sa aiba profesionalismul BNR. Intrebarea este daca, la nivel politic, ANAF este perceputa doar ca mana care colecteaza banii sau ca o institutie care poate sa ajute si contribuabilul sa isi plateasca taxele intr-un mod eficient si, de ce nu, placut", a declarat consultantul.

      BNR este insa un organism de reglementare, in timp ce ANAF este un organism de administrare, fiind responsabil cu colectarea taxelor care au fost decise de Parlament sau de Guvern.

      "Putem sa facem noi Codul Fiscal perfect, legile perfecte, cotele de taxe perfecte, daca ANAF nu functioneaza eficient si administrarea e tot mai greoaie, per total, nu putem spune ca avem o fiscalitate competitiva, cu atat mai mult in secolul tehnologiei informatiei”, a conchis Angela Rosca.

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


      Setari Cookie-uri