Pana acum Visa Europe a ajuns la circa 800.000 de oameni prin programele de educatie financiara si mizeaza ca va atinge in acest an borna de un milion de romani expusi in programele de educatie financiara, inclusiv in mediul rural. In alte tari peisajul este diferit, statul avand un rol central in educatia financiara, spune Cretu. Fie banca centrala este actorul care conduce strategia de educatie financiara, fie Ministerul de Finante sau Ministerul Educatiei, in timp ce in Romania de abia se fac primii pasi spre conceperea unei strategii.

Anul trecut, Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a inceput o contabilizare a initiativelor de acest gen prin lansarea unei platforme de educatie financiara.

"Ce este important, si se vede foarte clar in toate tarile care au avut programe de succes, este aceasta contabilizare a actorilor care sunt preocupati si a activitatilor care au loc, pentru ca apoi sa se stabileasca o directie clara si executia sa fie monitorizata si masurata regulat pentru a observa care sunt efectele programelor. Speram ca de acum inainte, situatia fiind evaluata, sa se elaboreze o strategie si impreuna cu zona guvernamentala sa fie implementata", afima oficialul Visa Europe

Romania este in Uniunea Europeana ultima in materie de alfabetizare financiara. Nici macar nu mai reusim sa avem acel succes de a fi inaintea Bulgariei.

Si in ceea ce priveste accesul la produsele financiare Romania sta foarte prost. Doar una din doua persoane are acces la un cont curent in Romania, in timp ce in Croatia vorbim de 6 din 10, in Slovenia de 9 din 10, iar in Europa de Vest procentul tinde spte 100%.

Training-urile Visa Europe, "Bani IQ" si "Banii pe net", ajuta oamenii sa fie mai bine pregatiti pentru era moderna, sa caute si sa inteleaga produsele bancare si comertul online.

"Nimeni nu spune ca, odata ce treci prin aceste training-uri, vei sti tot, dar este vechea poveste de a invata sa pescuiesti versus a primi pestele. Oamenii incep sa cunoasca mai bine serviciile si produsele care li se ofera, cum sa compare si cum sa porneasca de la setul de nevoi personale astfel incat sa isi dea seama care produse raspund acestor nevoi si chiar cum sa negocieze costurile produselor si serviciilor bancare", a completat Cretu.