BNR este autoritatea de supraveghere a sistemului bancar, responsabila de stabilitatea acestuia.

Rata creditelor neperformante a crescut accelerat in contextul crizei financiare, de la 7,9% la finele anului 2009 la 21,9% in decembrie 2013. Printre factorii care au condus la acumularea de neperformante s-au numarat competitia din sistemul bancar – alimentata de intrarile de capital strain, precum si conditiile mai flexibile de creditare din anii anteriori crizei. In luna martie a acestui an, rata neperformantelor se situa la 13,5%.

FMI: Rata creditelor neperformante trebuie redusa in continuare

FMI: Rata creditelor neperformante trebuie redusa in continuare

Diminuarea ratei creditelor neperformante a fost considerata cruciala pentru sustinerea reluarii creditarii si, implicit, pentru sprijinirea recuperarii economiei.

Pentru reducerea neperformantelor, BNR s-a concentrat pe de o parte pe conturarea unui cadru de reglementare “clar si eficient”, pe de alta parte pe intarirea masurilor de supraveghere a bancilor, a afirmat prim-viceguvernatorul BNR in cadrul unui seminar organizat de banca centrala.

Masurile importante luate de BNR au fost:

  • a cerut auditorilor externi in 2013 reevaluarea garantiilor
  • in 2014 a conceput un mecanism specific pentru evidenta separata, in afara bilantului, a creditelor neperformante
  • a recomandat o serie de masuri bancilor, precum eliminarea neperformantelor care nu pot fi recuperate si sunt acoperite integral pin provizioane IFRS
  • in 2015 a avut loc o noua evaluare a garantiilor
  • in 2016 a recomandat acoperirea integrala cu provizioane IFRS a creditelor neperformantelor negarantate, cu intarzieri la plata de peste 180 de zile

Cum a evitat BNR "darea in plata" in 2014

"In 2014 s-a conceput un mecanism specific prin norme ale bancii nationale, care a asigurat evidenta separata, in afara bilantului, a creditelor neperformante complet acoperite cu provizioane si astfel s-a eliminat din bilant, s-a trecut in afara bilantului, creditul neperformant cu mentiunea importanta – fara a se renunta, insa, la drepturile contractuale ale bancilor de a-si incasa in continuare creantele fata de debitorii respectivi, evitandu-se astfel un hazard moral important, care ar fi creat asteptari altor debitori ca in viitorul apropiat si acestia sa nu-si plateasca obligatiile catre banca", a spus Georgescu.

BNR a implementat prin norme propii conceptul de write-off din normele contabile internationale, insa cu modificari, deoarece a considerat ca altfel costul ar fi fost prea mare pentru sistemul bancar.

"Activitatea costisitoare de write-off, (…) deci clasicul write-off a fost evitat in Romania cum? Prin conceperea unor reguli specifice adaptate la situatia economiei si a sistemului bancar romanesc, pentru reflectarea distincta, in afara bilantului a creditelor neperformante cu perspective scazute de recuperare/incasare, dar, foarte important, cu pastrarea dreptului de a urmari in continuare creantele bancii pentru aceste credite”, a afirmat prim-viceguvernatorul.

BNR a vrut ca bancile sa-si curete bilanturile, pentru a se insanatosi financiar si pentru a relua astfel creditarea, dar a tinut ca institutiile de credit sa poata urmari in continuare debitorii cu probleme la plata pentru a recupera creanta.

"Deci s-a curatat pe de o parte bilantul de credite neperformante, dar s-a mentinut posibilitatea ca imprumuturile neperformante sa fie urmarite in continuare pentru recuperare de catre banci. De ce? Pentru ca definitia clasica a operatiunii de write-off din normele contabile internationale prevedea bazat pe experienta tarilor dezvoltate, unde nivelul NPL-urilor este foarte scazut, ca odata cu scoaterea din bilant se renunta si la creanta. Impactul acolo era mai mic. La noi, ponderea NPL-urilor fiind ridicata, 22%, impactul ar fi fost mai mare si daca s-ar fi aplicat ad litteram write-off-ul din standardele internationale de contabilitate, am fi avut mai plastic asa de-a face cu o lege a darii in plata avant la letre (inainte ca acest concept sa apara, n.r.), mai larga, pentru categorii mult mai extinse de beneficiari decat cea din prezent, ceea ce ar fi fost cu adevarat distructiv pentru sistemul bancar romanesc", a afirmat el.

Florin Georgescu, BNR, despre legea darii in plata

Florin Georgescu, BNR, despre legea darii in plata

Citeste si:

Perioada 2010-2014 a fost dificila pentru sistemul bancar din Romania, pierderile fiind semnificative, de 8,2 miliarde de lei, dupa profituri totale de 7,7 miliarde de lei in perioada 2007-2009. Din 2015, sistemul bancar a revenit pe profit, iar in intervalul 2015-2016 (primul trimestru) aveau un castig de 5,7 miliarde de lei.

Legea darii in plata - un an de dezbateri in Parlament, de opozitie din partea bancilor si a BNR

Legea darii in plata a intrat in vigoare pe 13 mai, dupa ce in aprilie a fost promulgata de presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, si a fost publicata in Monitorul Oficial. Legea a intrat in vigoare dupa un an de dezbateri dure in Parlament, perioada in care a fost atacata de bancile comerciale, dar si de BNR.

Noi schimbari pentru Legea darii in plata

Noi schimbari pentru Legea darii in plata

Legea, care prevede ca debitorul aflat in dificultate financiara poate stinge datoriile unui credit garantat cu ipoteca dupa ce returneaza garantia bancii, a fost votata de plenul Camerei Deputatilor in data de 13 aprilie aproape cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost initiat de deputatul liberal Daniel Zamfir, iar la scrierea acestuia a colaborat si avocatul Gheorghe Piperea. Proiectul, sustinut de circa 150 de deputati si senatori, a fost depus in urma cu aproximativ un an in Parlament si a fost votat in Camera Deputatilor, ca for decizional, pe 25 noiembrie.

In forma finala a legii, deputatii au scos programul Prima Casa, astfel ca legea darii in plata nu se aplica celor care au luat un credit imobiliar prin programul guvernamental, cu garantie de la stat. Legea se va aplica pentru cei care au luat creditul pentru achizitia unei locuinte sau a unui teren pe care sa se construiasca locuinta, inclusiv pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca.

Totodata, au fost incluse in prevederile actului normativ si persoanele care se afla in prezent in procedura de executare silita de catre banci.
Deputatii au majorat plafonul privind suma imprumutata de la banca pentru cumpararea sau constructia locuintei la 250.000 de euro, de la nivelul de 150.000 de euro aprobat in Senat, plafonul fiind introdus la solicitarea BNR. Deputatii au mai adoptat un amendament care prevede ca legea sa nu se aplice persoanelor care au fost condamnate prin hotarare definitiva pentru infractiuni privind creditul pentru care solicita darea in plata.

Bancile au reclamat in repetate randuri, atat individual, cat si prin cele doua organizatii in care sunt reunite, alaturi de BNR, ca legea darii in plata contine mai multe elemente de neconstitutionalitate, principalul referindu-se la caracterul retroactiv, intrucat legea se aplica si contractelor in derulare.

Bancile au avertizat ca vor ataca in instanta prevederile acesteia cand vor fi notificati de clienti pentru darea in plata a unei garantii imobiliare.

Mai mult, Banca Nationala a identificat, pentru prima data, un risc sistemic sever, generat de aparitia legii darii in plata si a altor initiative legislative de acest gen, care intervin in contractele dintre doua parti in timpul jocului.

BNR identifica pentru prima oara in istorie un risc sistemic sever

BNR identifica pentru prima oara in istorie un risc sistemic sever

Sursa foto: Peshkova / Shutterstock