udecatorii CCR dezbat marti 33 de dosare, din cele peste 500, depuse pe tema Legii darii in plata. Ei au decis conexarea dosarelor in trei calupuri, in functie de obiectul sesizarii. Majoritatea bancilor, prin avocatii lor, cer respingerea Legii darii in plata ca fiind neconstitutionala in integralitate, in timp ce in unele dosare au fost ridicate exceptii punctuale, cu privire la modul de aplicare si la principiile din spatele actului, scrie News.ro.

Avocatii bancilor au acuzat ca sunt incalcate principii constitutionale precum cel al legalitatii si al proportionalitatii in restrangerea unor drepturi si nici nu respecta principiile consacrate din Codul civil. Mai mult, legea ar crea o inegalitate intre cetatenii care pot apela la mecanismele darii in plata, prin contractele imobiliare, si cei care nu pot, dar contravine si unor conventii la care Romania este parte.

Avand in vedere obiectul de reglementare, un avocat a ridicat si problema modului in care legea a fost adoptata, cerand CCR sa veriice daca Legea darii in plata nu ar fi trebuit discutata ca o lege organica, nu una ordinara.

"Legea darii in plata contravine egalitatii in drepturi a cetatenilor si creeaza dezechilibre in plan economic", au sustinut reprezentantii bancilor, explicand ca legea trebuie sa fie aceeasi pentru persoane aflate in situatii identice.

O critica majora a bancilor si a avocatilor a fost ca legea actioneaza retroactiv, fara sa se inscrie in exceptiile prevazute de Codul civil prevazute in aceste cazuri.

"Modifica un fapt juridic incheiat anterior intrarii in vigoare a legii darii in plata, deci aceasta lege retroactiveaza, aduce elemente noi, ataseaza consecinte fata de cele pe care partile le puteau prevedea rezonabil la momentul incheierii contractului", a aratat un avocat.

Magistratii au aratat ca legea a permis modificarea efectelor contractului, "creditorul trezindu-se fara voia sa in situatia de a fi obligat sa respecte o vointa unilaterala a celorlalte parti contractante". Avocatii au subliniat ca bancile nu au putut controla nici valoarea bunului imobil, nici situatia pietei in momentul achizitiei si al intrarii in drepturi, in momentul in care au devenit proprietari asupra unui bun cedat in plata.

"Prin efectele indirecte pe care le produce, transforma contractul de credit in contract de leasing imobiliar, insa conditiile contractului de leasing imobilar erau cunoscute de parteneri in momentul incheierii contractului", au motivat avocatii.

Reprezentantii bancilor au spus ca, daca bancile ar fi stiut despre posibilitatea darii in plata in momentul incheierii unui contract, acesta ar fi aratat diferit si nu se poate impune acum institutiilor de credit sa se "angajeze la altceva decat stiau". "Daca aceste consecinte ar fi fost cunoscute de creditori, ar fi fost un impediment in incheierea contractului", au spus ei.

Un avocat a dat ca exemplu un debitor aflat in executare silita, care acum cere stingerea obligatiei, ducand la o situatie de retroactivitate pentru ca, in momentul in care a inceput procedura de executare silita, Legea darii in plata nu exista.

Citeste si:

Printre aparatorii bancilor s-a aflat si fostul ministru Valeriu Stoica. El a cerut ca legea sa fie declarata neconstitutionala in integralitate, pentru ca sunt incalcate principii din Codul civil precum dreptul de creanta, dreptul de ipoteca si dreptul la garantii. "Toate acestea inseamna evident o ingerinta in deptul de proprietate. (...) Prevederile legii darii in plata duc in final, prin vointa singulara a debitorului, la suprimarea acestor elemente patrimoniale", a explicat el.

Valeriu Stoica a mai spus ca legea nu face nicio diferenta intre un debitor care se afla intr-adevar intr-o situatie dificila din punct de vedere economic, fiind supraindatorat, si un debitor care a facut "investitii imobiliare neinspirate", astfel incat legea darii in plata nu are un scop legitim.

Un alt avocat al bancilor a aratat ca introducerea Legii darii in plata si aplicarea ei retroactiva duc la pierderea increderii actorilor de pe piata in contractele incheiate de acum inainte.

"Cine va mai incheia vreodata un contract si va mai avea incredere sa incheie unul in viitor? (....) Stirbim, incepem sa ne intoarcem in feudalism, pentru ca increderea intr-un act juridic incheiat nu mai exista", a spus el.

Avand in vedere numarul mare de dosare aflate pe masa Curtii Constitutionale cu privire la Legea darii in plata, este putin probabil ca judecatorii sa ia marti o decizie finala. Conform procedurilor, CCR poate solicita date suplimentare de la institutii ale statului sau de la petenti, in masura in care considera acest lucru necesar.

Legea darii in plata a intrat in vigoare pe 13 mai.

Strict tehnic, cand titularul nu mai poate plati ratele, va trimite o notificare bancii prin care anunta ca vrea sa ii transmita dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator bancii, iar banca nu va mai avea dreptul sa recupereze intreaga valoare a imprumutului oferit, ci ar ramane doar cu casa. Nu se va putea duce catre alte proprietati ale debitorului sau catre alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de aceasta lege trebuie sa fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipoteca, conditia fiind ca finantarile sa fi fost contractate pentru achizitia, constructia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinatia de locuinta sau garantia sa include cel putin un imobil cu destinatia de locuinta.

De asemenea, legea se aplica si debitorilor care au fost deja executati silit de catre banci.

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, declara, recent, ca un numar de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificari catre 24 de banci dupa intrarea in vigoare a legii darii in plata, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezinta 2% din valoarea totala a imprumuturilor ipotecare. In aproape doua treimi din cazuri - 64% -, valoarea creditului ramas de rambursat este mai mare decat valoarea garantiei.

Sursa foto: Andrey_Popov / Shutterstock.com