Intr-o lume in care instabilitatea este regula, piata valutara nu face exceptie. In ce moneda sa economisesti si in care sa te imprumuti sint de aceea decizii in care hazardul joaca un rol din ce in ce mai important. Atit jucatorii de pe pietele valutare, cit si oamenii simpli au putine ancore de care se pot agata atita vreme cit miscarile de capitaluri speculative tind sa bata fundamentele economice in stabilirea cursurilor de schimb. Riscul valutar este o realitate de zi cu zi si asta nu numai in ceea ce priveste euro, dolarul, francul elvetian sau yenul japonez, dar si in privinta leului autohton, de curind intrat in rindul monedelor deplin convertibile.

Leul ia in greutate ca plasament

In rindul monedelor cistigatoare la capitolul economisire, leul promite mai mult in perioada urmatoare. Analistii din piata prevad in continuare o moneda nationala care se va afla sub presiunea aprecierii constante sub impactul fluxurilor de capital straine care vor intra in economia romaneasca, urmare a aderarii la Uniunea Europeana si a investitiilor straine directe. Bugetul de stat pentru anul 2007 este construit la un curs mediu de 3,53 RON pentru un euro, ceea ce da un reper de prognoza cel putin din partea autoritatilor.

Argumentele pentru intarirea leului in perioada imediat urmatoare si pe termen de un an sint mult mai numeroase si mai puternice decit cele in sens contrar. Investitorii straini sint incurajati sa cumpere lei nu doar ca urmare a iminentei intrari a Romaniei in Uniunea Europeana, ci si ca o consecinta a sentimentului pietei internationale profund schimbat de imbunatatirile consecutive de rating de care s-a bucurat tara in ultima perioada.

O marfa atractiva

Promovarea depozitelor in lei cu dobinda fixa, uneori la pachet cu plasamente in unitati de fond, a condus la bonificatii real pozitive pentru economiile populatiei.

Concurenta bancara va face diferenta

Citeste si:

Indiferent de jocul cursurilor de schimb si de moneda aleasa pentru constituirea unui depozit sau contractarea unui imprumut, concurenta bancara va face diferenta.

In momentul de fata, economia romaneasca este subbancarizata, iar raportat la PIB gradul de intermediere financiara este cel mai scazut din Europa si chiar din zona. Acest fapt si integrarea Romaniei in Uniunea Europea-na vor atrage ca un magnet bancile straine in cautarea unui profit care se anunta consistent. Anul care vine este si cel in care Erste Bank isi va intra in piine, cum se spune, pe piata bancara romaneasca, iar competitia se va ascuti si mai mult o data cu finalizarea privatizarii Casei de Economii si Consemnatiuni. Din aceasta perspectiva, se anunta vremuri mai bune pentru clientii bancilor din Romania, indi-ferent de moneda in care aleg sa-si desfasoare tranzactiile. In esenta, dobinzile la credite nu pot decit sa scada, urmare a concurentei si a scaderii ratei inflatiei, iar posibilitatile de plasament vor deveni mult mai variate decit in prezent.

In drum spre euro, fara alternative

Pe termen mediu si lung, moneda unica europeana se anunta cistigatoare. Romania va incepe drumul spre euro de la 1 ianuarie 2007. Din punct de vedere monetar, bine ar fi ca moneda unica europeana sa fie cea cistigatoare pentru romani. Uniunea Europeana nu da un termen pentru adoptarea euro, mai mult, cere indeplinirea unor criterii stricte de convergenta in acest scop, dar trecerea la euro este obligatorie, si nu facultativa. Din acest punct de vedere, alegerea este deja facuta si ar fi bine ca pariul pe euro sa fie unul cistigator pentru noi toti.

Cele 5 criterii

Dupa intrarea in UE, Romania va trebui, pentru inceput, sa se incadreze, timp de minimum doi ani, in asa-numitul program ERM 2 (Mecanismul Ratelor de Schimb 2), care presupune o variatie a cursului de schimb al leului in raport cu moneda euro de maximum +/- 15%, fata de un curs de schimb mediu, care va fi stabilit. Apoi, pen-tru a adopta moneda unica europeana, Romania va trebui sa se conformeze celor cinci criterii de convergenta de la Maastricht. Una dintre cele mai spinoase probleme pentru Romania este coborirea ratei inflatiei, astfel incit aceasta sa fie cu maximum 1,5% mai mare decit media acelor state UE care au cea mai mica rata a inflatiei. Raportul intre deficitul public si produsul intern brut nu trebuie sa depaseasca 3%. Datoria publica trebuie sa fie mai mica de 60% din PIB. Rata dobinzii nominale pe termen lung nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2% pe cea realizata de primele trei state membre cu cele mai bune performante in stabilitatea preturilor

Sursa: http://www.cotidianul.ro/index.php?id=45&art=19109&cHash=e965965b6f