Ideea nu este noua, avand in vedere ca, pentru o vreme, cei care obtineau exclusiv venituri din dobanzi sau dividende erau obligati sa plateasca, la sanatate, contributia calculata la nivelul salariului minim pe economie, chiar daca veniturile incasate erau mult mai mici.

Cu alte cuvinte, o persoana care obtinea venituri reduse din dobanzi ajungea sa plateasca CASS calculata la un venit anual care il depasea cu mult pe cel efectiv realizat.

Aberatia a fost corectata la jumatatea anului trecut dar se pare ca revine sub alta forma.

O alta contradictie consta in faptul ca autoritatile nu sustin plafionarea contributiilor, pentru cei cu venituri ridicate (aceasta a functionat doar o luna, in ianuarie 2017), dar vor sa impuna o limita inferioara pentru acestea.

Protectie sociala pe banii firmelor

Concret, Ministerul Finantelor Publice propune, intr-un proiect de Ordonanta de Urgenta, aplicarea cotelor de contributii la sanatate si pensii la nivelul salariului minim inclusiv pentru contractele de munca cu timp partial sau cele care prevad plata in acord, chiar daca veniturile incasate sunt mai mici.

“Se propune introducerea ca baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale si al contributiei de asigurari sociale de sanatate, datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, pentru veniturile realizate in baza contractelor individuale de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, inclusiv in cazul celor care prevad plata in acord, al caror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, la acest nivel. Astfel, venitul luat in calcul va fi salariul minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributiile si nu venitul realizat de salariat”, se arata in proiectul Finantelor.

Scopul declarat al masurii consta in “descurajarea angajatorilor care, in incercarea de a reduce sarcina fiscala, incheie contracte de munca cu timp partial in situatii in care activitatea desfasurata ar presupune un program normal de munca”.

Cu alte cuvinte, in loc sa ii controleze si sanctioneze pe cei incorecti, statul ii pedepseste pe cei corecti, impunandu-le taxe mai mari.

Guvernul isi justifica intentia prin eliminarea „muncii la gri” si protejarea drepturilor salariatilor la pensie si sanatate. “Totodata, prin masura propusa se elimina si inechitatile existente fata de angajatorii care incheie in mod corect contracte individuale de munca cu timp normal”, se mai arata in document.

Pensionarii sunt exceptati, dar nu si cei care au si pensie privata

Sunt exceptati de la prevederile actului mentionat salariatii, elevii sau studentii, cu varsta pana la 26 de ani, aflati intr-o forma de scolarizare, ucenicii in varsta de pana la 18 de ani, persoanele cu dizabilitati carora prin lege li se recunoaste posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, pensionarii pentru limita de varsta din sistemul public de pensii. Nu sunt, insa, exceptati, pensionarii care beneficiaza de pensii in baza unor legi speciale si nici care obtin si alta pensie, in afara celei de stat.

In prezent, contributiile sociale se aplica la veniturile efectiv incasate de salariat, chiar daca acesta este sub nivelul salariului minim.

Ministerul Finantelor prezinta si o analiza a contractelor de munca ce ar putea fi afectate de noua reglementare, din care reiese ca, la 31 decembrie 2016, numarul contractelor de munca cu timp partial inregistrate la Inspectia Muncii a urcat cu 3,7% fata de aceeasi perioada a anului anterior, iar ponderea contractelor cu timp partial in totalul contractelor de munca active s-a majorat de la 15,8% in anul 2012 la 18,1% in anul 2016.

Guvernul stie cate contracte sunt vizate, dar nu si cate sunt incorecte

“Potrivit datelor statistice publicate de Inspectia Muncii, numarul salariatilor activi, era de 5.478.666 la 31 decembrie 2016, in timp ce numarul contractelor cu norma intreaga era de 5.109.504, context in care putem aprecia ca numarul persoanelor care aveau numai un singur contract de munca, si acela cu timp partial era de 369.162 persoane”, reiese din analiza MFP.

Acestea din urma ar fi, asadar, tinta actului normativ propus de Finante, care constata “necesitatea implementarii unor masuri fiscale care sa asigurare plata de catre angajator a contributiei pentru pensii si sanatate la nivelul salariului minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei cu timp partial de lucru si cei cu plata in acord, in scopul protejarii si acestor categorii de salariati prin prisma drepturilor de pensii si de ocrotire a sanatatii”.

Ordonanta este programata sa intre in vigoare la data de 1 august 2017 si sa se aplica incepand cu veniturile aferente lunii august 2017.

Propunerea Guvernului vine in contextul in care costurile angajatorilor cu contributiile la asigurarile sociale au crescut semnificativ dupa ce autoritatile au decis eliminarea plafonarii bazei de impunere, la 1 februarie 2017.

Platim contributii la fel ca in Germania si Belgia, avem si pensii si sanatate pe masura?

Astfel, portivit unei analize Deloitte, Romania a pierdut 11 locuri intr-un clasament referitor la costul contributiilor de asigurari sociale, in care sunt incluse 27 de tari ale Spatiului Economic European (SEE), dupa ce plafonarea bazei de calcul a fost eliminata de la 1 februarie 2017. In ianuarie, tara noastra se afla pe locul 18 in clasament, dar a urcat pe locul 7 luna urmatoare.

Cele mai mari costuri ale contributiilor de asigurari, de peste 45%, sunt in Franta, Ungaria, Belgia, Grecia si Italia. La polul opus se pozitioneaza Malta, Bulgaria, Cipru, Islanda si Irlanda. Circa 60% dintre statele din studiu au impus un plafon la calculul contributiilor de asigurari.

“Observam ca tarile cu cele mai mari costuri sunt, in mod oarecum evident, si cele care nu au plafon. Chiar daca ratele de taxare sunt apropiate, sumele efectiv datorate cresc simtitor acolo unde lipseste plafonul. Romania impune contributii comparabile cu Germania si Belgia, fara a oferi si beneficii comparabile asiguratilor. O alta remarca ar fi ca majoritatea statelor permit asigurarea alternativa de sanatate in sistem privat, optiune care in Romania lipseste desi din ce in ce mai multi angajati apeleaza strict la acest tip de servicii medicale”, sustine Monica Tariuc, Manager Deloitte Romania.

Studiul a fost realizat pentru un salariu brut anual de 75.000 de euro, care poate fi considerat unul extrem de ridicat pentru nivelul din Romania, insa indicat pentru o comparatie la nivel UE/SEE/Elvetia

Sursa foto: Dreamstime.com