Asadar, principala explicatie a guvernatorului cu privire la majorarea accelerate a ROBOR din ultima perioada este legata de incasarile statului, mult peste o luna normala a anului, fapt care a absorbit o buna parte din lichiditatea din piata.

"Taxele si impozitele sunt platite in 25 ale lunii. Banii sunt absorbiti si merg in conturile Trezoreriei, care sunt la BNR. Dupa 5-6 ale lunii urmatoare, lichiditatea este injectata in piata prin plata pensiilor, salariilor etc. Sunt miscari lunare normale. Ce a intervenit in septembrie? O performanta mai buna in colectarea impozitelor. Si atunci, din banci a fost absorbita mai multa lichiditate”, a explicat guvernatorul.

Potrivit acestuia, momentul septembrie vine dupa mai bine de trei ani de exces de lichiditate in piata.

BNR isi asuma rolul de a regla nivelul de lichiditate, insa, in anumite limite. Banca centrala a injectat, marti, 9,3 miliarde de lei pentru a tempera majorarea dobanzilor, la rata de politica monetara de 1,75% pe an. Intrebat fiind de ce aceasta interventie a avut loc abia marti, desi ROBOR crestea accelerat de mai mult de doua saptamani, Mugur Isarescu a explicat ca dobanzile din piata erau cu mult sub cea de politica monetara. “Nu ar fi venit nimeni la 1,75%”, a subliniat Isarescu.

La ce sa ne asteptam in continuare?

Pentru viitor, el a declarat ca se asteapta ca aceasta situatie sa mai persiste o vreme, iar BNR va asigura fluctuatia dobanzilor in intervalul din jurul ratei de politica monetara, de 1,75% pe an, plus/minus un punct procentual, la cat va ajunge coridorul de dobanzi din jurul dobanzii cheie.

In sedinta de marti, BNR a decis ingustarea coridorului de la 1,5 puncte la 1,25 puncte, iar guvernatorul a sugerat ca ingustarea va continua in urmatoarea sedinta de politica monetara, la un punct procentual.

Cat de mult vor scadea dobanzile, in acest nou context? Mugur Isarescu da asigurari ca nu se vor mai intoarce la valorile minime, ci vor ramane, deocamdata, in jurul a 1%.

Citeste si:

“Nu vindem iluzii populatiei. S-a iesit din perioada de dobanzi foarte scazute peste tot in lume. Nu le mai vedem acolo (ROBOR la 3 luni la 0,8% -n.r.). Inflatia se duce spre 2% la sfarsitul anului. Dobanzile se vor plimba in acest interval (1,75% plus/minus 1,25 puncte procentuale). Mai reducem culoarul… Poate sa scada usor sub 1% , daca vom mai avea excedente de lichiditate. Dar nu stiu in ce conditii s-ar putea realiza”, a explicat Isarescu.

Pe de alta parte, el a reamintit faptul ca miscarea dobanzii dincolo de 1% a fost prognozata de BNR cu multe luni in urma. “Am spus, cresterea doabnzilor este inevitabila. Nu a fost o surpriza. A surprins doar rapiditatea cu care a crescut”, a subliniat Isarescu.

Pe de alta parte, el a admis ca, in aceasta perioada, s-au resimtit presiuni si pe cursul de schimb, care “s-a zbatut” la 4,59 lei/euro o perioada indeliungata. “As fi ridicol sa nu recunosc aceste presiuni, care sunt determinate de miscarile nerezidentilor”, a punctate Isarescu, avertizand ca acestia sunt foarte atenti la ce se intampla pe plan intern.

Referitor la discutia cu ministrul Finantelor Publice pe tema ROBOR, guvernatorul BNR a precizat ca acesta a avut o intalnire cu conducerea executive a bancii central inainte de sedinta Consiliului de Administratie al BNR, in care s-au discutat aspect tehnice.

Isarescu a precizat ca, potrivit legii de functionare a BNR, ministrul Finantelor are dreptul sa participle la sedintele CA ale BNR, dar fara drept de vot.

Ramane, totusi, intrebarea: cum de a sporit, dintr-o data, nivelul incasarilor la bugetul de stat? Sa aiba si incasarea dividendelor speciale de la companiile de stat o legatura?