Creditul agricol continua sa ramana foarte slab reprezentat in total portofoliu de credite. Mai in gluma, mai in serios, bancherii spun ca acesta este ruda saraca a creditului in general. In 2005, cand fondurile de la Uniunea Europeana pentru Romania, prin Programul SAPARD, cunosc dimensiuni fara precedent, nu avem mecanismele legislative care sa stimuleze creditarea in agricultura, iar bancile nu fac inca din acordarea acestui produs o prioritate. Mai exact, costurile pentru creditul agricol sunt la nivelul pietei, adica neatractive pentru potentialul utilizator.

La Ministerul Agriculturii, se afla in lucru doua acte normative care sa conduca la absorbtia in mai mare masura a fondurilor SAPARD, care sa incurajeze fermierii si procesatorii de produse agricole. Proiectul Legii capitalizarii fondurilor de garantare are drept scop preluarea riscului de creditare a bancilor comerciale prin sindicalizarea Fondului de Garantare a Creditului Rural si a Fondului National de Garantare pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si garantarea integrala a creditelor. Conform acestuia, imprumutatii ar urma sa garanteze numai dobanda, fiind luate in considerare si achizitiile realizate prin credit. Un alt proiect legislativ priveste creditarea producatorilor agricoli mici si mijlocii prin intermediul agentiilor de microcredite. Dar cum ambele legi presupun alocari de sume considerabile de la bugetul ministerului si, prin urmare, o rectificare bugetara, nu sunt prea mari sperante ca respectivele proiecte legislative sa dea roade anul acesta. La ora actuala, chiar daca agricultorul ia un credit pentru investitii, nivelul acestuia este foarte mic, respectiv nu poate depasi 10.000 de euro, conform Ordonantei 40 din 2002.

Desi in crestere, nivelul creditelor pentru agricultura si al garantiilor aferente sunt departe de ceea ce ar trebui sa fie. "Fondul de Garantare a Creditului Rural a acordat, in 2004, garantii de aproape 2.600 miliarde lei, preponderent pentru infrastructura rurala. Anul acesta a crescut interesul pentru credite destinate achizitiei de utilaje agricole, pentru realizarea de capacitati de procesare a produselor agricole. Cei care in prima faza vor beneficia, conform proiectelor legislative amintite, de microcredite ar putea deveni, ulterior, clienti ai bancilor comerciale, sumele primite de la agentiile de microcredite fiind tranzitate prin intermediul conturilor bancare", declara ziarului nostru dr. Veronica Toncea, directorul general al acestui fond. Prin sindicalizarea si capitalizarea celor doua fonduri (cu 3.500 miliarde lei), sumele garantate in 2005 ar putea creste cu circa 60% fata de 2004.

"Doar in acest mod ar deveni posibila absorbtia celor 590 milioane de euro pe care Romania ar trebui sa le consume pentru finantarea agricola pana in 2006", adauga sursa citata. Comisionul de garantare la credit variaza intre 1,5% si 2,5% din valoarea garantiei, iar fermierii privati si asociatiile de fermieri privati nu platesc comision.